Scrisul romanesc

scrisul+romanesc+stiati+caMotto: 
"Lăsat-au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minţii omeneşti; scrisoarea dintru carea deacă va nevoi omul, ceale trecute cu multe vremi le va putea şti şi oblici"
Miron Costin, "Predoslovie la cartea descălecatului dintâiu"

In culmea puterii şi strălucirii sale, Roma, zi de zi, aducea la picioarele sale popoare infrânte şi umilite. Incă de pe la anul 50 inainte de Hristos, romanii hotărâseră inăbuşirea ridicării Dacilor dar nu incep această campanie decât pe la anul 100 după Hristos cand, vestitul arhitect al lui Traian, Apolodor din Damasc, prin podul de la Severin, uneşte pentru vecie două neamuri glorioase.
Aveau geţii, thracii, sciţii şi dacii o scriere a lor? Haşdeu şi Cezar Bolliac susţin că da.

Grigore Tocilescu, in lucrarea sa "Dacia inainte de Romani" susţine contrariul, că nu s-ar fi găsit nicio inscripţie care să ne facă a crede in existenţa vreunei scrieri vechi in Dacia.
Până in secolul al IX-lea s-au intrebuinţat caractere latine, uneori ieşind la iveală şi inscripţii de la popoarele ce au trecut peste noi: goţii, hunii, avarii.

Acestea erau frământările cercetătorilor in deceniul trei al secolului al XX-lea.

Studii recente dezvăluie că s-ar fi descoperit scrieri vechi dacice in preajma Bucureştilor.

In anul 827 se naşte la Salonic Chiril, invăţat priceput, discipol al lui Photius, ajunge bibliotecar la Sfânta Sofia din Constantinopol, ulterior preoţindu-se. Impreună cu fratele său Metodiu, au predicat in sudul Rusiei la Cazari.

Chiril creează un alfabet căruia ii dă  numele său. Alfabetul chirilic provine din literele de tipar ale alfabetului grecesc.

romanian+writing

Acesta s-a răspândit la toatel popoarele de origine slava iar noi l-am adoptat din nevoi religioase. Cea mai veche formă a acestul alfabet s-a numit glagolitică şi se crede că ar proveni din modificarea literelor mici ale alfabetului grecesc.

Această formă a fost intrebuinţată exclusiv pentru scrierile cu caracter religios.

In general, slavii se impărţeau in două grupe in privinţa scrisului: polonezii, cehii, slovacii, slovenii, croaţiişi unii bulgari catolici se folosesc de litere latine modificate pe cand ruşii, maloruşii, sârbii şi bulgarii folosesc scrierea lui Chiril.

Sub Petru cel Mare s-a modificat vechiul alfabet rusesc şi s-a format tot o scriere chirilică denumită Grajdanskaia azbuka ( scriere civilă).

Din scrierile şi tipăriturile religioase sau cronici, putem observa evoluţia limbii şi scrisului românesc.

Reproduc mai jos un fragment de limbă intrebuinţată intr-un zapis de vânzare din 4 aprilie 1577 scris pe o hârtie foarte grosolană după relatarea lui B.P. Haşdeu:

"Adecă eu Petre Brahăş scriu şi mărturisesc cu cestu zapis al meu, cum că fostu cumpăratu o parte de ocină din sat din Brăhăşeşti de unde au fostu şezindu Cudre di gumătate de sat a cince parte ce s'a alege parte Anuşcăi şi a fratelu ei Măteiu şi eu o am văndut lui Dumitru Tehni şi femeei sale Teclei,  dereptu doao sute şi trei zec de florinţi bani tătărăşti".

In anul 1957 academicianul Perpessicius avu iniţiativa făuririi unui muzeu de o factură deosebită. Muzeul Literaturii Române prezintă in imagini efortul creator de valori literare de-a lungul vremii. 

Sanctuarul marilor figuri care au animat flacăra verbului românesc cuprinde 12 săli muzeale. Traseul acestui focar de cultură incepe cu literatura veche.


Jubileul Societatii Regale de Geografie

In anul 1875 s-a infiintat la Bucuresti, dupa modelul englez, Societatea Romana de Geografie sub presedintia regelui Carol I. 

In 1925 Societatea a implinit 50 ani de existenta. S-a hotarat atunci sa se bata o medalie comemorativa si sa se scoata o serie de timbre jubiliare.

Atat medalia cat si timbrele n'au putut fi scoase in acel an. Timbrele tiparite in 1927 sunt de cinci culori iar pentru a aduce Societatii un venit din aceste marci, s'a hotarat cu aprobarea directiunii generale a Postelor ca la valorile initiale de 1, 2, 3, 5 si 6 lei cat are fiecare dintre cele 5 marci, sa se adauge la fiecare cate o suma care sa'i ridice valoarea la 10 lei.

filatelie+stiati+ca+philately+stamps+romania+stamps

 Marca de 1 leu este de culoare violet si are in medalionul din mijloc harta Romaniei intregite

Marca de 2 lei este de culoare verde si are in ovalul din mijloc bustul lui Mircea cel Mare care isbutise sa stapaneasca Tara Munteneasca cu ambele maluri ale Dunarii, Dobrogea cu Silistra precum si tinuturile Almas si Fagaras.

Marca de 3 lei este de culoare carmin si are in medalionul din mijloc bustul lui Mihai Viteazul care a azbutit pentru putin timp sa uneasca toti romanii.

Marca de 5 lei este de culoare albastra si are in mijloc capetele regilor Carol I si Ferdinand.

Marca de 6 lei este de culoarea maslinei, olive si are in mijloc monumeltul zidit de romani la Adamclisi (Dobrogea) descoperit de Grigore Tocilescu.

Din aceste marci s'au scos 70.000 de serii complete. In catalogul Yvert din acea perioada erau evaluate la 38 franci seria in realitate ele valorau 75-80 lei seria.

Toate seriile sunt dantelate cele de 1, 5 si 6 lei cu 18x14, cea de 12 cu 18x12 si cea de 3 lei cu 18x15.

Muzica militara si primele discuri romanesti

discuri+muzica+militara+stiati+ca  In pragul primului razboi mondial magazinul bucurestean de muzica "La Harpa" a publicat "Catalogul complet al placilor romanesti pentru gramofon".
Locul prioritar in sus-numitul catalog, alaturi de muzica corala, populara, usoara, de opera si opereta, il ocupa muzica de fanfara. Nimic surprinzator: muzicile militare detineau primatul vietii artistice in pragul veacului al XX-lea.

Discul de fanfara avea o circulatie similara cu discul de muzica usoara. Repertoriul extrem de variat, includea pagini de opera si opereta, muzica simfonica si vocala, dar, mai ales,  muzica usoara si populara in transpuneri si prelucrari excelente, talmacite de formatii ample (intre 40-80 de instrumentisti).

Astazi, repertoriul autohton transpus pe placile dinaintea primului razboi mondial are o valoare istorica: peste 300 de titluri romanesti, din care mai bine de jumatate nu au vazut pana azi lumina tiparului.
discuri+muzica+militara+stiati+caDaca vom adauga si amanuntul ca aproape nicio partitura generala de fanfara din pragul veacului al XX-lea nu s-a editat la noi in tara, vom intelege importanta acestul catalog cu valoare de document exceptional.

Din pacate, firma bucuresteana "La Harpa" nu a indicat la nicio piesa numele compozitorului! Munca de identificare este desigur anevoioasa, confruntarea titlurilor ducandu-ne la multe semne de intrebare dar si la unele surprize de proportii.

Este suficient sa mentionam, de pilda, faptul ca in repertoriul muzicii Regimentului "Mihai Viteazul" din Bucuresti figureaza valsul "Enjoleuse" de George Enescu , piesa inedita pentru fanfara din catalogul operei marelui creator.

Ce cantau deci muzicile noastre militare?  
Hora Unirii, 
Desteapta-te, romane, 
Primirea Generalului, 
Marsul toreadorilor, 
Sarba rosiorilor, 
Marsul democratilor, 
Parada militara, 
Scena pastorala, 
Zi de sarbatoare, 
Visul unui rezervist, 
Steaua Romaniei, 
Drapelul roman, 
Hora de la Grivita, 
Sarba ceferistilor, 
Marsul vanatorilor, 
Marsul defilarii din 1910, 
Contele de Luxemburg, 
Dragoste de tigan, 
Violete de Parma, 
Vaduva vesela, 
Lautarul,
Eva, etc.

Intr-un cuvant, repertoriul muzicilor militare insuma cele mai populare pagini ale creatiei clasice si moderne romanesti si universale.


Omule, ai mila

eseuri+photo+art+citate
Familia mea a primit cu bucurie cu multa vreme in urma copii orfani ai ecosistemului pe care il patronam noi cei din varful lantului trofic: catei, pisici, pasari...

Rand pe rand, in timpul campaniilor de exterminare a fiintelor care ne stanjenesc cu dragostea si compasiunea lor am insfacat de pe strazile asaltate de hingheri suflete pribege asteptand mila si ocrotire de la noi.

Ne-au inseninat zilnic viata, ne-au iertat daca i-am neglijat, ne-au iubit fara masura si fara a astepta neaparat ceva in schimb.

Dupa 17 ani a plecat Tzi-Tzi, dupa 14 ani a plecat Nitza, dupa 13 Bobby si restul. Golul este la fel de mare, dorul la fel, dar viata ramane lectia ce trebuie invatata temeinic.

O pierdere nu poate fi alinata niciodata cu o alta pierdere iar neglijenta nu poate fi transferata unei alte fiinte pentru a plati propriile noastre abateri.

Epictet spunea cu vreme in urma ca: "Nu spune niciodată despre ceva: l-am pierdut, ci l-am dat înapoi. Ţi-a murit copilul? A fost dat înapoi. Ţi-a murit nevasta? A fost dată înapoi".

Omule, ai mila, priveste in jur si deschide-ti inima ferecata de griji si nevoi, aminteste-ti de tributul platit pentru tine si salveaza o viata!




D.D. Patrascanu

Personalitate proeminenta a culturii romanesti a inceputului de secol 20, tatal lui Lucretiu Patrascanu, D.D. Patrascanu ramane etern in galeria spirituala a neamului romanesc de pe plaiurile Moldovei.

D.D. Patrascanu a apartinut cercului Vietii Romanesti. Era moldovean si profesor (de istorie), calitati ce nu trebuie considerate esentiale in general, dar care, in cazul sau au o certa importanta.

In mod staruitor citat alaturi de I. A. Bassarabescu si I. Al. Bratescu-Voinesti, Patrascanu a fost inscris printre succesorii lui Caragiale. In anume privinte filiatia nu poate fi negata, dar umorul si satira romaneasca poarta pecetea tutelara caragialeana, constatarea fiind axiomatica.

Trebuie adaugat insa ca autorul "momentelor" a sintetizat intr-un mod atat de desavarsit si de fara rest valentele umorului national, incat patronatul sau nu obliga la epigonism, ci lasa camp de afirmare originala oricarui talent real.

Ca si ceilalti componenti ai "trinitatii' citate mai sus, D.D. Patrascanu, mai putin artist decat ei, si-a asigurat in proza noastra un loc propriu modest, nu insa neglijabil. Caragiale insusi l-a pretuit intr-o scrisoare din 1909, in care-l numeste "artist amabil si inteligent impressario al atator figuri de comedie umana in costum local romanesc."


Speculand anecdota in operele sale dintre care enumar doar o parte:
Schite si amintiri aparuta in anul 1918, Candidat fara noroc aparuta tot in anul 1918, Domnu' Nae- Scene din vremea ocupatiei apare in anul 1921, Timotheiu Ucenicul opera premiata de Academia Romana a carei aparitie are loc in anul 1921, Invingatorul lui Napoleon, Trei comedii, dovedesc faptul ca umorul sau ramane mereu retinut fara savoarea lui Damian Stanoiu.

Reintalnirea cu D.D. Patrascanu e agreabila ca o conversatie cu un moldovean de treaba care stie sa spuna unele adevarurisi sa iste in juru-i o veselie domoala.
carti+Carti+pentru+copii+si+tineret+Carti+satira+si+umor+Cărţi+Rare+Umor+românesc
carti+Carti+pentru+copii+si+tineret+Carti+satira+si+umor+Cărţi+Rare+Umor+românesc
carti+Carti+pentru+copii+si+tineret+Carti+satira+si+umor+Cărţi+Rare+Umor+românesc
carti+Carti+pentru+copii+si+tineret+Carti+satira+si+umor+Cărţi+Rare+Umor+românesc
carti+Carti+pentru+copii+si+tineret+Carti+satira+si+umor+Cărţi+Rare+Umor+românesc
carti+Carti+pentru+copii+si+tineret+Carti+satira+si+umor+Cărţi+Rare+Umor+românesc

Young delicate lady vintage portrait

cărţi+poştale+photo+art+portrete+epoca
This is a vintage postcard since the beginning of the 20th century. Beauty is the profound expression of the soul and has nothing to do with the face or the body. A peaceful spirit and a resplendent character can be seen in the eyes of the person you wish to meet or to admire enough to take at least a shot of a look like this.

Indian miniatures by Aurora Art Publishers, Leningrad

albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
Aurora Art Publishers, Leningrad
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"The Holi Festival", Mughal School 1734-1735. This miniature, the work of the famous painter Mir Kalan, is considered the best of his known works.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Discourse with a hermit" Mughal school, second quarter of the 17th Century.The subject of this miniature is associated with those sectarian movements, common in medieval India, which evolved in the 17th century, into reformatory religious movements.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Triumphal procession", Decani school, Mid 17th century.Triumphal procession have been a favorite subject in Golconda painting.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Shah Jahan's Darbar" Mughal school mid 17th century. The event depicted is the great darbar- one of the most colorful and majestic ceremonies of the Mughal Court.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Bathing pool", Mughal school, late 16th or early 17th century. The miniature presents a typical picture of life in the harem, a subject frequently treated by the painters of the court.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Merchants hoist Yusuf out of the well" Muhammad Nadir Samarkand. The Bible story of Yusuf(Joseph) the Beautiful was a theme treated by many oriental poets who are attracted by his life full of dramatic events.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Falcon", Mughal school, first quarter of the 17th century. A srtiking feature of this portrayal of a falcon, done by a court painter.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Jahangir's Darbar with a falcon", Mughal school,about 1605. This multifigure portrait shows Padishah Jahangir with his 3 sons.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Elders in the hills", Farrukh Beg, Deccani school, end of the 16th or early of the 17th century. Here we have, apparently, a scene relating to the life of a Moslem saint.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Woman wearing sari", Mughal school, first quarter of the 17th century. The image of a woman has been an important element in Indian representative art.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"The Divali Festival", Mughal school, first third of the 18th century. During the first of the 18th century the miniature painting began to loose its veracity of representation.

albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Maiden killing a snake", Deccani school, 17th century. This miniature is typical for the 17th century Bijapur painting.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"The birth of Salim", Mughal school, late 16th century. This miniature is an excellent example of late 16th century Mughal painting. It depicts an event which occured in 1569, when, near the village of Sikri, a son, Salim, ;later Emperor Jahangir, was born to Padishah Akbar.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Noble equestrian and man with a book", Mughal school, 1600. The key figure in the composition is the young man in the foreground holding a half-open book in a handsome binding.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Abdul Hasan Tana Shah", Deccani school, late 17th century. The sultan of Golconda, last of the Kutb-Shah dynasty to rule the state, was nicknamed "Tana-Shah" or "King of the good taste".
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
"Shivaji", Deccani school, late 17th century. Shivaji(1627-1680) was a ruler bent on unifying Maharashtra under his own rule, who led the struggle of the Marathas against the Mughals. Shivaji was a gifted military leader and diplomat, noted for his courage.
albume+artă+ilustrate+miniatura+miniatura+indiana+photo+art
The manuscripts and rare books department of the Saltykov-Shchedrin Public Library of Leningrad.

Hora Intregirii Neamului

compozitii+muzicale+originale+Giuran+muzica+militara
compozitii+muzicale+originale+Giuran+muzica+militara
compozitii+muzicale+originale+Giuran+muzica+militara

Versuri: Lt. Colonel Nicolae Giuran 
Muzica: Smaranda Calognomu 

Motto:
  "Compozițiunile Dnei. Smaranda Calognomu, fostă Giuran, anume 2 valsuri și cinci hori, pe cari le-am văzut și cercetat le găsesc bine inspirate și corect scrise din punctul de vedere muzical și merită să fie popularizate". 

 D.G. Kiriac, profesor la Conservatorul de muzică din București.


Hora Intregirii Neamului

I

Hai să'ntindem Hora mare
Pe pământul intregit.
De la Nistru pîn'la Tisa 
Țara noastră s'a mărit.

II

Hora ce jucăm noi astăzi,
Pe un mîndru colț de rai,
A mai fost și altă dată
Hora Bravului Mihai.

III

Basarabenii'ncep jocul,
Cu toți frații din Regat
Și cu cei din Bucovina,
Din Ardeal și din Banat.

IV

Ce frumoasă-i hora noastră
Cu tiți frații la un loc,
Căci niciunul nu lipsește
De la cel mai mare joc.

V

Să nu creadă lumea'ntreagă,
Că cei ce vor indrăzni
Să ne strice hora noastră,
Pe Pămînt vor mai trăi.

VI

Să trăiască Neamul nostru,
Care astăzi e'ntregit!
Să trăiască România!
Visul nostru s'a'mplinit!

Notă: Compoziția aparține bunicului meu (versurile) și mamei sale (muzica) find protejată de legea drepturilor de autor, reproducerea este interzisă, toate drepturile fiind rezervate.

Lt. Col. Nicolae Giuran, Marsul pentru Întregirea Neamului

compozitii+muzicale+originale+Giuran+muzica+militaracompozitii+muzicale+originale+Giuran+muzica+militara
compozitii+muzicale+originale+Giuran+muzica+militara

Intregirea Neamului

I
 Când sunetul goarnei române
Vitejii țării și-a chemat,
Metalicele ei cuvinte,
In pieptul nostru-au răsunat

II

La luptă frați goarna sunase,
Prin munti, prin văi și prin câmpii,
Și calea biruinței noastre,
Croit'a fost din acea zi.

III

Străinii de neam și de limbă!
Când țara noastr'au incălcat,
Au vrut ca graiul sî ni-l stingă,
Dar groapa singuri și-au săpat.

IV

La luptă frați goarna sunase,
Prin munți, prin văi și prin câmpii,
Și calea biruinței noastre,
Croit'afost din acea zi.

V

Iubirea de neam și de Rege
Am aratat-o și'n război
Iar mâine de ni se va cere,
Vom ști să fim iarăși eroi.

VI

În țări srăine peste graniți
Drapelul nostru-a fluturat
În ciuda dușmanilor noștri
Și-a celor ce ne-au incălcat.

VII

Pământul sfânt al Țării noastre
Cu sânge cald noi L-am stropit
Și de stindardul României
Azi Neamu-ntreg este umbrit.

VIII

La luptă frați goarna sunase,
Prin munți, prin văi și prin câmpii,
Și calea biruinței noastre,
Croit'a fost din acea zi.

NOTĂ: Notă: Compoziția aparține bunicului meu find protejată de legea drepturilor de autor, reproducerea este interzisă, toate drepturile fiind rezervate.

Bucuresti, Ateneul Roman

Ateneul+Roman+photo+art+Bucuresti
Ateneul+Roman+photo+art+Bucuresti
Ateneul+Roman+photo+art+Bucuresti
Ateneul+Roman+photo+art+Bucuresti
Ateneul+Roman+photo+art+Bucuresti
Ateneul+Roman+photo+art+Bucuresti
Ateneul Roman din Bucuresti reprezinta suflul cultural artistic al spiritului milenarist romanesc. Eleganta cladire neoclasica cu accente eclectice,  strajuie centrul capitalei vis-a-vis de Palatul Regal, sobru si tacut.

Notabil amanunt greu de neglijat cand vine vorba despre acest leagan cultural, Marea Fresca denota distinctie si maiestuozitate.

In gradina din fata odihneste statuia impozanta a Poetului.

Cele cateva cadre foto surprinse intr-o zi insorita degaja parfum digital de aer cultural peren specific plaiurilor romanesti.
Cele cateva cadre foto surprinse

Compte-rendu du premier Congrès International des Études byzantines, Bucarest, 1924

bibliofilie+carti+carti+istorie+carti+teologie+Cărţi+Rare
Raportul primului Congres International de Studii bizantine desfasurat in anul 1924 la Bucuresti a fost publicat in anul 1925 la Bucuresti de catre C. Marinescu, secretar trezorier al comitetului organizator, proferor la Facultatea de litere a Universitatii din Cluj.

Cu ocazia celui de-al V-lea Congres International de stiinte istorice tinut la Bruxelles in aprilie 1923, domnul N. Iorga, profesor la Universitatea din Bucuresti, a propus in cadrul sectiunii de istorie bizantina convocarea unui prim congres international de studii si a sugerat ca loc de intrunire capitala Romaniei.

Ideea a fost agreata de catre membrii sectiunii iar data a fost fixata in luna aprilie 1924. La intoarcerea in Romania, s-a constituit comitetul organizator astfel:

Presedinte: N. Iorga, profesor la Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei Romane, corespondent al Institutului Frantei,

Vicepresedinti: V. Parvan, profesor la Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei Romane si N. Banescu, , rector al Universitatii din Cluj, membru corespondent al Academiei Romane,

Secretar general: preot N. Popescu, profesor la Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei Romane,

Secretar-trezorier M. C. Marinescu, maestru de conferinte la Universitatea din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Regale de Litere din Barcelona.
Pentru cei interesați, volumul pot fi vizionat si aici.

Foto- Ceramica

photo+art+ceramica+romaneasca
photo+art+ceramica+romaneasca
photo+art+ceramica+romaneasca
photo+art+ceramica+romaneasca
photo+art+ceramica+romaneasca
photo+art+ceramica+romaneasca
Ceramica inspira si decoreaza numeroase gospodarii datorita proprietatilor naturale ale materialului dar si aspectului artistic incontestabil evident. Am surprins in soarele diminetii primavaratice cateva instantanee cu obiecte de ceramica asezate printre firele de iarba proaspata odihnind sub soarele deja torid al lunilor de aprilie si mai. 

Obiectele sunt personale iar cadrele sunt luate cu aparatul Canon Powershot S50 de care ma despart cu greu in zilele insorite cand natura si imprejurimile indeamna la surprinderea unor momente unice.

Arta fotografica este deja o preocupare majora a omului modern iar fotografia se intrece in a fi la cote inalte chiar daca artistul este incepator, toti il sustin, incurajeaza si admira pentru efort si devotament.

Evenimentele, fie sociale, fie naturale sau personale sunt izvor nesecat de inspiratie si admiratie pentru viata cotidiana a mapamondului.

Metaux rares et pierres precieuses

Metaux rares et pierres precieuses, Collection Sciences et Voyages, Paris,  Autor: G. Kerormel  An aparitie 1926, cuprins relevant pentru cu...