Pentru cel care a purtat numele de Mikha'el(מִיכָאֵל / מיכאל) derivând din ebraică şi având inţelesul de מי כמו אלוהים(Who is like God?- Cine este ca Dumnezeu?), orice omagiu este modest faţă de mărimea existenţei pământeşti a celui care a rămas să fie Eminescu! Comemorăm discret o amintire vie a celui căruia nu i-a scăpat niciun amănunt legat de durerea existenţei omeneşti, de măreţele prefaceri cosmice in care Omul este plasat in centrul atenţiei Tatălui Imanent a Tot şi a Toate. Fireşte că Demiurgul, veşnic neimpăcat de la căderea sa in autoadulare, ne veghează ghidându-ne paşii către aceeaşi dureroasă despărţire de Tatăl pe care şi Iisus a simţit-o pe Cruce când a strigat:אלי אלי למא שבקתני (Eloi, Eloi, Lama Sabachthani).
A rămâne viu in Conştiinţa cuiva poate insemna doar că iţi schimbi forma sub care apari in gândurile celor cu care Comuniunea este neintreruptă şi nemijlocită. Ce-am mai putea adăuga astfel incât să fie o noutate despre cel ce ştia TOT!
Un alt modest omagiu a fost publicarea in anul 1928 a volumului de poezii "Mihail Eminescu-Poezii", volum ilustrat cu acuarele-facsimil şi numeroase desene semnate A. Murnu şi prefaţat de G. Murnu, Profesor Universitar, membru al Academiei Române.
Un alt modest omagiu a fost publicarea in anul 1928 a volumului de poezii "Mihail Eminescu-Poezii", volum ilustrat cu acuarele-facsimil şi numeroase desene semnate A. Murnu şi prefaţat de G. Murnu, Profesor Universitar, membru al Academiei Române.
Acasă
ReplyDeletelui M. Eminescu
S-a dus un 15
Şi încă un strat de iarbă şi frunze
A rămas cimentat de zăpada
Ce va fi fost căzută călare
Peste casa din lemn de stejar
Uscată de soare, uitată de timp
Şi eternă întâmplarea că sunt.
Lăsat undeva printre ramuri
Scriind printre sânge şi spini,
Îmi spune că tristeţea
Vine singură şi desăvârşită.
Luceafăr etern
ReplyDeletelui M. Eminescu
Ceaţa-mi împresoară ochii.
Îi închid – întunericuri adânci
Mă cuprind şi un suflet lin
Rupe tăcerea…
O lacrimă încet
Sub pleoapă se-nghesoaie,
Suspină-n gând sperând
La infinitul absolut
De care a fost atât de-aproape
Într-un vis de noapte
Senin - în al aştrilor joc
De iubire privind din efemer
Spre al cerescului
Luceafăr etern.
Iţi mulţumesc, Marius! Te aştept oricând cu astfel de daruri.
ReplyDelete