Webit 2011 şi prestigiul României

Social+Media+Webit+2011
Emergenţa est-europeană este pe primul loc in atenţia Comunităţii Europene, iar cea din Industria Digitală in mod special. La iniţiativa Mediului Academic al CEE, anul acesta are loc Ediţia a III-a a Congresului de Marketing Digital şi Industrie IT. Gazda primitoare este Bulgaria, iar Platinum Sponsor Compania ThinkDigital.De departe insă, cel mai important eveniment este Concursul de Influenţă ONLINE, la care astăzi, 25 august, sunt inscrise 71 de ţări cu peste 800 de participanţi.
Ţara noastră este deja inscrisă cu 38 de participanţi, fiind pe locul 7 Mondial. Anul trecut, echipa României s-a clasat pe locul al II-lea. Anul acesta ne propunem mai mult! La iniţiativa prietenului meu, Virgil-Dan Amza, participant veteran la ediţiile precedente ale Concursului de Influenţă ONLINE  Webit şi membru activ al mediului academic european, PhD in cercetare ştiinţifică şi, de curând tânăr Blogger ca şi mine, pentru a nu rămâne mai prejos de generaţia altruistă IT, ne-am mobilizat pentru o nouă provocare, participarea noastră, in echipa României la acest eveniment, inscriindu-ne la Concurs.
Social+Media+Webit+2011
Niciunul dintre noi nefiind revoluţionar sau patriot de tastatură, când este vorba de Prestigiul Ţării Noastre, fără să stăm pe gânduri, facem echipă pentru a şterge din Memoria Colectivă acel dureros: "S'il vous plait, Monsieur"... Bref, ca să nu plictisim pe nimeni, facem o Invitaţie Publică tuturor celor care simt că doresc să sprijine Mişcarea de Emulaţie care deja işi arată roade din ce in ce mai vizibile, să participe la acest Concurs, inscriindu-se, făcând ca echipa României să fie numeroasă şi invingătoare. Solicităm, totodată, şi un vot de sprijin aici,odată la 24 de ore, restul zilelor care au mai rămas până la sfârşitul Concursului.
                               Hai, România!

Social+Media+Webit+2011

Social+Media+Webit+2011

Social+Media+Webit+2011

Sir David Attenborough şi Arta Manipulării

Din vremuri imemoriale, noi oamenii ne-am invrăjbit cucerindu-ne teritoriile unii altora prin toate metodele sinistre de care suntem capabili in latenţa noastră. 

Miza? Clasică de-acum: siguranţa resurselor de orice fel. Nu mai ştim să indepărtăm agresorul evitând confruntarea, motiv pentru care mai avem câte ceva de invăţat din Misterele Creaţiei. 

Iat-o pe Menura Superba, adică Pasărea Liră intr-un splendid Recital de Artă a Manipulării, a Retoricii şi Oratoriei păsăreşti in propria-i Agora

Marele Dicţionar Geografic al României


carti+geografie+carti+istorie+Cărţi+călătorii+George+Ioan+Lahovary+Marele+Dicţionar+Geografic+al+României

carti+geografie+carti+istorie+Cărţi+călătorii+George+Ioan+Lahovary+Marele+Dicţionar+Geografic+al+României
Capodoperă statistică realizată de un Colectiv de Cărturari, căci la acea vreme, ca dealtfel oricând, de-a lungul istoriei, cine studiază sau documentează un domeniu tematic nu poate ocoli domeniile conexe care se intrepătrund organic cu "studiul de caz", devine prin forţa imprejurărilor nimic altceva decât cărturar.

Colectivul, precum spuneam a fost alcătuit din George Ioan Lahovary, C.I.Brătianu şi Grigore Tocilescu. Elaborarea a fost anevoioasă prin lipsa de entuziasm şi interes a celor fără viziune care nu doreau să iasă din monotonia rutinei şi să devină cobaii unui experiment temerar.

Totuşi, Lahovary personalitate educată şi instruită la Heilderberg şi Karlsruhe, fiind inginer ca formaţie profesională, dar vizionar şi patriot, a mobilizat micile autorităţi locale, chiar prin stimulente materiale, să elaboreze dicţionarele pe judeţe.

Prelucrarea acestor 32 de compendii statistice a durat 12 ani. In afară de acestea, mai apar incă două dicţionare ale provinciilor Române in afară de Regat:
- Al Basarabiei, elaborat de Zamfir C. Arbore in anul 1904, editat la Atelierele Grafice Socecu
- Al Bucovinei, elaborat de Emanuil Grigorovitza in anul 1908, editat tot la Socecu.


Acelaşi Lahovary infiinţează impreună cu Al. Cantacuzino, Societatea Geografică Română. Pentru acest proiect a fost susţinut şi incurajat de Carol I care a şi participat la Şedinţa de inaugurare care a avut loc la 15 Iulie 1875. Mai adaug pe lista pionieratului vremii, căci potrivit principiului vaselor comunicante, când Tehnica este jos, implicit,

Morala este sus şi constituie imboldul pentru realizări remarcabile, introducerea pentru prima dată in cadrul Serviciilor poştale româneşti, de către acelaşi Lahovary, a Madatului poştal şi a Cărţii poştale.

Intre anii 1873-1876 a fost Director al Poştelor şi Telegrafului. Ca şi acum, talpa străină a pofticioşilor pusese cizma pe tot ce mişca, astfel că, serviciile poştale pe Dunăre se făceau de către o Societate franceză cu sediile la Galatz şi Brăila cu vapoare austriece.

Lahovary a preluat aceste servicii de la societăţile străine pentru a le efectua prin Poşta Română. Nu in ultimul rând, sub indrumarea sa, a fost intocmită şi publicată prima statistică a Poştei Române.

Omagiul nostru pentru aceşti pionieri: plăcuţa cu numele lor atârnând pe vreun zid dărăpănat de pe vreo stradă sordidă greu de văzut din satelit... Nici ei n-au putut mai mult, iar noi aşişderea...









Porţile Paradisului

Un soldat, numit Nobushige, se duse la Hakuin şi-l intrebă:
- Există cu adevărat un Paradis şi un Infern?

- Cine eşti tu?... il intrebă Hakuin.
- Sunt un Samurai.

- Tu?! se miră Hakuin. Ce nobil te-ar dori in garda lui? Ai o mutră de caraghios!

- Soldatul se infurie şi duse mâna la sabie, dar Hakuin continuă:

- Ai şi sabie! Pariez că-i prea tocită ca să-mi taie capul!

Nobushige trase sabia din teacă, dar Hakuin ii spuse:
- Aşa se deschid Porţile Infernului!

La aceste cuvinte, Samuraiul, inţelegând invăţătura Maestrului, puse sabia in teacă şi se inclină.
- Aşa se deschid Porţile Paradisului, spuse Hakuin.

Morala? Gravă ca intotdeauna. Nota Bene: Chiar şi cu o vorbă Porţile se deschid sau se inchid... De noi depinde să ferecăm Porţile Infernului.

Ce cultură are Dorel-ul român

Orice aveţi de făcut, pe unde vă aflaţi, nu-l scăpaţi din ochi pe Dorel, acest "ceas deşteptător" din somnul acela lung şi greu din care trebuie să ne trezim volens-nolens.


Eminescu- Poezii

MOTTO:
"Cât timp va exista in lume un singur exemplar din poeziile lui
Eminescu, identitatea neamului nostru este salvată"
MIRCEA ELIADE
Books+of+art+Eminescu+Cărţi+Rare+carti+arta+carti+literaturaBooks+of+art+Eminescu+Cărţi+Rare+carti+arta+carti+literatura
Books+of+art+Eminescu+Cărţi+Rare+carti+arta+carti+literaturaBooks+of+art+Eminescu+Cărţi+Rare+carti+arta+carti+literatura
Volum de poezii apărut in anul 1928, prefaţat de Profesor Universitar, membru al Academiei Române, G. Murnu, ilustrat cu 12 acuarele-facsimil şi numeroase desene de A. Murnu.

Conţinutul este, evident, ca şi Autorul, nepereche."Eminescu e acela care in toate domeniile de manifestare colectivă işi poartă caduceul, deşteaptă forţele amorţite, aprinde flacăra avântului. Gândul e unul şi acelaş: pregătirea Neamului"de la Nistru păn' la Tisa" pentru zilele mari care trebuie să vie.

De aceia ne-a şi croit un intreg program de conduită şi revendicări. El e acela care ne-a fasonat in bună parte, ne-a dat stilul: prima modelare mai complexă a sufletului nostru, ne-a invăţat să iubim şi să urâm, ne-a fost cel mai puternic indemn spre unificare, cel mai sigur făuritor al lanţului de solidaritate naţională.

Punctul de plecare- pilda lui strălucită personală: om impecabil, discret, pudic, delicat, exemplar prin oblitate, siguranţă şi sinceritate naturală, prin altruism şi corectitudine, prin capacitate de muncă, prin devotare şi pasionată ataşare la interesele generale, prin credinţa neclintită in puterea mirifică a coeziunii forţelor colective".
Spre aducere-aminte:                   
        
        RUGĂCIUNEA UNUI DAC
Pe când nu era moarte, nimic nemuritor
Nici sâmburul luminii de viaţă dătător,
Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeauna,
Căci unul erau toate, şi totul era una.
Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată
Erau din rândul celor ce n'au fost niciodată-
Pe-atunci erai Tu singur, incât mă-ntreb in sine-mi:
Au cine-i zeul, cărui plecăm a noastre inimi?

El singur zeu stătut-a nainte d'a fi zeii,
Şi din noian de ape puteri au dat scânteii.
El zeilor dă suflet şi lumii fericire,
El este al omenirii isvor de mântuire:
Sus inimile voastre! Cântare aduceţi-i,
El este moartea morţii şi invierea vieţii!

Şi el imi dete ochii să văd lumina zilei,
Şi inima-mi umplut-au cu farmecele milei.
In vuetul de vânturi auzit-am al lui mers,
Şi'n glas purtat de cântec simţii duiosu-i vers-
Şi tot pe lângă-aceste cerşesc inc-un adaos,
Să'ngădue intrarea-mi in veşnicul repaos!

Să blesteme pe-ori cine de mine-o avea milă,
Să binecuvânteze pe cel ce mă impilă,
S'asculte orice gură ce-ar vrea ca să mă râdă
Puteri să puie-n braţul ce-ar sta să mă ucidă,
Şi-acela intre oameni devină cel intăi,
Ce mi-ar răpi chiar piatra ce-oiu pune-o căpătâi.

Gonit de toată lumea prin anii mei să trec
Păn' ce-oiu simţi că ochiu-mi de lacrime e sec,
Că'n orice om din lume un duşman mi se naşte,
C'ajung pe mine insu-mi a nu mă mai cunoaşte,
Că chinul şi durerea simţirea-mi a'mpietrit-o,
Că pot să-mi blestem mama pe care am iubit-o-
Când ura cea mai crudă mi s'ar părea amor,
Poate-oiu uita durerea-mi şi voiu putea să mor.

Străin şi făr' de lege de voiu muri atunce,
Nevrednicu-mi cadavru in uliţă 'l arunce,
Şi-aceluia, Părinte, să'i dai coroană scumpă,
Ce-o să asmuţe câinii ca inima-mi s'o rumpă,
Iar celui ce cu pietre mă va isbi in faţă,
Indură-te, stăpâne, şi dă'i pe veci vieaţă!

Astfel numai, Părinte, eu pot să'ţi mulţămesc
Că tu mi-ai dat pe lume norocul să trăesc.
Să cer a tale daruri, genunchi şi frunte nu plec,
Spre ură şi blăstemuri aş vrea să te induplec,
Să simt că de suflarea-ţi suflarea mea se curmă
Şi'n stingerea eternă dispar fără de urmă!
Eminescu, in articolul "Labirintul istoriei noastre"( manuscrisul nr. 2257/ pag.24-44) spune:
"Era un popor brav acela care-a impus tribut superbei impărătese de marmură a lumei: Roma. Era un popor nobil acela a cărui cădere te  imple de lacrimi, iar nu de dispreţ şi a fi descendentul unui popor de eroi, plin de nobleţă, de amor de patrie şi de libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost şi nu va fi o ruşine niciodată."

















Dacă

Almanah+Contemporanul+almanahuri+bibliofilie
De poţi fi calm când toţi se pierd cu firea
In jurul tău, şi spun că-i vina ta,
De crezi in tine, chiar când omenirea
Nu crede, dar să-i crezi şi ei cumva,
S-aştepţi, dar nu cu sufletul la gură,
Să nu dezminţi minciuni minţind, ci drept,
Să nu răspunzi la ură tot cu ură,
Dar nici prea bun să pari, nici prea-nţelept,

De poţi visa- şi nu-ţi faci visul astru,
De poţi gândi- dar nu-ţi faci gândul ţel,
De ştii să-ntâmpini şi Triumful şi Dezastrul
Tratând pe-aceşti doi Impostori la fel,
De rabzi să vezi cum spusa ta-i sucită
De pişicher, să-l prindă-n laţ pe prost,
Când munca vieţii tale, năruită,
Cu scule obosite-o faci ce-a fost,

De poţi să strângi agonisita toată
Grămadă, şi s-o joci pe-un singur zar,
Să pierzi, şi iar să-ncepi ca-ntâia dată,
Iar c-ai pierdut-nici un cuvânt măcar,
De poţi sili nerv, inimă şi vână
Să te slujească după ce-au apus,
Şi piept să ţii când nu mai e stăpână
Decât VOINŢA, ce le strigă:"SUS!"

De poţi rămâne TU in marea gloată,
Cu regi tot TU, dar nu străin de ea,
Duşman, om drag, răni să nu te poată,
De toţi să-ţi pese, dar de nimeni prea,
De poţi prin clipa cea neiertătoare
Să treci şi s-o intreci gonind mereu,
Al tău va fi PĂMÂNTUL ăsta mare,
Dar mai mult, vei fi OM băiatul meu!

In româneşte de Dan Duţescu

Din galeria LAUREAŢILOR PREMIULUI NOBEL pentru Literatură:
RUDYARD KIPLING(1865-1936, ANGLIA), Premiul NOBEL in anul 1907.

Almanahul Contemporanul(1983):
Notă asupra ediţiei

"Lucrarea de faţă, singulară din câte ştim pe plan mondial, işi propune să informeze pe cititor despre principalele date biografice şi bibliografice ale laureaţilor Premiului Nobel pentru literatură de la 1901 până la 1982 şi să ofere o antologie de texte literare reprezentative. Fişele bibliografice precum şi selecţia textelor au fost realizate de specialişti in literaturi străine, membri, cei mai mulţi, ai secţiei de traduceri a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti".


Metaux rares et pierres precieuses

Metaux rares et pierres precieuses, Collection Sciences et Voyages, Paris,  Autor: G. Kerormel  An aparitie 1926, cuprins relevant pentru cu...