Ziarul stiintelor populare si al calatoriilor 1923

Ideea fondarii unei asemenea reviste a avut-o Luigi Cazavillan, care in 1884 editeaza "Ziarul călătoriilor și al întâmplărilor de pe mare și uscat" fiind considerata  "Cea mai veche si mai apreciata revista scrisa pe intelesul tuturor pentru raspindirea stiintei si cunoasterea lumii prin calatorii"

Bogat ilustrat, Ziarul stiintelor populare si al calatoriilor ofera o multitudine de articole din numeroase domenii en vogue: stiinta in mod special, arta, calatorii, spiritualitate si istorie, tehnica, stiri utile, sfaturi practice, umor si celebra rubrica "De toate". 

Cel mai savuros capitol al ziarului era "Rubrica cetitorului" presarata cu intrebari pe masura publicului lui Aristofan din Grecia antica.

Spre exemplificare: 

Cititorul D. Radoslav intreaba: "Cine a introdus si pus baza contabilitatii in Romania si in ce an? Unde a fost primul birou de contabilitate?"

Cititorul D.P. Florin intreaba, retineti, in anul 1923, "Unde pot gasi o carte de limba esperanto, una de limba chineza, una de japoneza, una de indiana, una de  persana si un dictionar de limba esperanto?" 

Periplul in timp ne infatiseaza obiectiv conceptul de evolutie in sensul descresterii acesteia, paradoxal, pe masura trecerii timpului.

VANDUT

Colectia "Muntii Nostri"

Munții Noștri este numele unei colecții de ghiduri turistice dedicate regiunilor montane ale Romaniei, publicate de Editura Sport-Turism între anii 1974-1992.

Brandul "Colectia Muntii Nostri", conform http://ro.wikipedia.org/ apartine acum Editurii Cartografice Schubert&Franzke. Cele cateva numere prezentate sunt o parte a indexului de 51 de exemplare editate.

Pe de o parte, aceste volume aveau rolul de a le oferi un material educațional și de studiu geografilor, profesorilor și elevilor/studenților acestora, iar pe de altă parte, toate aceste lucrări aveau și rolul de a răspunde cerințelor turistice ale publicului larg de cititori.

.

Cărţi rare(11)- Basiliu C. Siaicariu- Elemente de Geografia Antica

Lumea cunoscută de romani in timpul Republicii, lucrată de BASILIU C. SIAICARIU, Professore de Istoria şi Geografia la liceulu Matheiu Bassarabu. Această carte a apărut in anul 1866.

The world as Romans knew during the Republic, by BASILIU C. SIAICARIU, professor of History and Geography at Matheiu Bassarabu high school. This book was written in 1866.

Marele Dicţionar Geografic al României

Capodoperă statistică realizată de un Colectiv de Cărturari, căci la acea vreme, ca dealtfel oricând, de-a lungul istoriei, cine studiază sau documentează un domeniu tematic nu poate ocoli domeniile conexe care se intrepătrund organic cu "studiul de caz", devine prin forţa imprejurărilor nimic altceva decât cărturar.

Colectivul, precum spuneam a fost alcătuit din George Ioan Lahovary, C.I.Brătianu şi Grigore Tocilescu. Elaborarea a fost anevoioasă prin lipsa de entuziasm şi interes a celor fără viziune care nu doreau să iasă din monotonia rutinei şi să devină cobaii unui experiment temerar.

Totuşi, Lahovary personalitate educată şi instruită la Heilderberg şi Karlsruhe, fiind inginer ca formaţie profesională, dar vizionar şi patriot, a mobilizat micile autorităţi locale, chiar prin stimulente materiale, să elaboreze dicţionarele pe judeţe.

Prelucrarea acestor 32 de compendii statistice a durat 12 ani. In afară de acestea, mai apar incă două dicţionare ale provinciilor Române in afară de Regat:

- Al Basarabiei, elaborat de Zamfir C. Arbore in anul 1904, editat la Atelierele Grafice Socecu

- Al Bucovinei, elaborat de Emanuil Grigorovitza in anul 1908, editat tot la Socecu.

Acelaşi Lahovary infiinţează impreună cu Al. Cantacuzino, Societatea Geografică Română. Pentru acest proiect a fost susţinut şi incurajat de Carol I care a şi participat la Şedinţa de inaugurare care a avut loc la 15 Iulie 1875. Mai adaug pe lista pionieratului vremii, căci potrivit principiului vaselor comunicante, când Tehnica este jos, implicit,

Morala este sus şi constituie imboldul pentru realizări remarcabile, introducerea pentru prima dată in cadrul Serviciilor poştale româneşti, de către acelaşi Lahovary, a Madatului poştal şi a Cărţii poştale.

Intre anii 1873-1876 a fost Director al Poştelor şi Telegrafului. Ca şi acum, talpa străină a pofticioşilor pusese cizma pe tot ce mişca, astfel că, serviciile poştale pe Dunăre se făceau de către o Societate franceză cu sediile la Galatz şi Brăila cu vapoare austriece.

Lahovary a preluat aceste servicii de la societăţile străine pentru a le efectua prin Poşta Română. Nu in ultimul rând, sub indrumarea sa, a fost intocmită şi publicată prima statistică a Poştei Române.

Omagiul nostru pentru aceşti pionieri: plăcuţa cu numele lor atârnând pe vreun zid dărăpănat de pe vreo stradă sordidă greu de văzut din satelit... Nici ei n-au putut mai mult, iar noi aşişderea...