LSRS 2015

Gala LSRS din acest an a marcat totodata şi aniversarea a şase ani de fiinţă a acestui model de excelenţă academică născut din dragoste şi dor... După intonarea Imnului înălţător scena a inceput să vibreze de spiritul liber şi incandescent al tuturor participanţilor adunaţi de prin toate colţurile lumii veniţi în Patria de baştină a acestor copii născuţi într-un ceas anume hotărât de Providenţă pentru a trezi la viaţă Fiinţa Neamului românesc aţipit de neincredere şi trecătoare deznădejde...

Surpriza deplină a fost apariţia Preşedintelui ales Klaus Werner Iohannis, intelectual distins şi sobru zâmbind bucuros şi copleşit de efervescenţa celor din jur. Nu mai puţin plăcuta a fost şi apariţia deja cunoscutului Ministru de Externe Bogdan Aurescu, ambii vădit suporteri ai curentului de profunda schimbare inceput in societatea româneasca odata cu  alegerile de la sfârşitul anului 2014.

Atmosfera amicala, relaxata presărată cu momente artistice s-a incălzit odata cu noianul de premii acordate numeroşilor studenţi şi deja absolvenţi remarcabili ai numeroaselor universităţi consacrate ca şi cei care îşi încheie studiile sub egida lor.

Ropote de aplauze n-au contenit toată seara răsplătind simbolic realizările remarcabile ale celor mentionaţi.

Printre oaspeţi: Ionel Vlad, presedintele Academiei Romane, dr. Raed Arafat Secretar de Stat in cadrul Ministerulului de Afaceri Interne, Dumitru Dorin Prunariu, Col. rtr. ing. Dorin Petrut, Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă şi mulţi alţii.

Personal am fost onorat de prezenţa ca invitat personal a distinsului Acad. nonagenar prof. univ. dr. Ovidiu Bojor, spirit neobosit al vieţii academice româneşti şi autoritate incontestabilă in fitoterapeutică, părintele fitoterapeuticii moderne româneşti şi alţi prieteni apropiaţi cu care mi-e drag să impart momente unice ca acesta.

Aceşti tineri ai Diasporei, hotărâţi, motivaţi şi altruişti au stat în ploaie, vânt şi frig zeci de ore în urmă cu două luni pentru a ne motiva şi pe noi cei din ţară să votăm schimbarea profundă a societăţii româneşti şi au reuşit. Să ne revedem sănătoşi şi mai numeroşi la anul...

Regenerarea Neamului Romanesc - Episodul II

"Românului îi este greu până se apucă de o treabă, că de lăsat se lasă repede".

Ion Creangă

Episodul II

Marii slujbaşi găsesc însă mijlocul de a deveni "milionişti cu palaturi" în paguba contribuabilului. Tot de acolo şi strâng averile fabuloase ale oamenilor politici ca pe timpul vizirilor.

Averile fiind în stăpânirea "câtorva persoane numărate", poporul se poate numi sărac, "cu cei bogaţi dimpreună", într-o ţară legendar de îmbelşugată.

Din pricina slăbiciunii noastre, comerţul şi industria sunt în mâna străinilor, leul e o monedă ridicolă, standardul vieţii e jos de tot.

Prin corupţia organelor administrative, încetăţenite cu acte false, a sporit considerabil numarul deja enorm al minorităţilor. Nicio politică de colonizare cu români din ţările vecine nu se urmează, ca să nu supărăm minorităţile, de care partidele politice sunt legate prin carteluri electorale.

Ungurii, bulgarii, sârbii şi ruşii desfiinţează minorităţile româneşti din ţările lor, pe faţă, cu brutalitate şi cu dispreţ, în nepăsarea totală a guvernelor noastre, în apatia mohorâtă a opiniei publice.

Pe lângă toate acestea, suntem şi dezarmaţi. Am găsit un norod orb şi am ajuns în urma tuturor neamurilor ca pe timpul boierului Dinicu Golescu.

Acesta e tabloul civilizaţiei noastre. Incapacitatea şi spiritul de pradă al conducătorilor nu e cauza ci efectul stării generale de lucruri, aceşti nepregătiţi, aceşti exploatatori sunt doar produsul mediului obştesc, de un nivel moral şi intelectual atat de scăzut.

Cu ştiinţă sau poate inconştient, ei lasă ţara să se descompună, să piară. Iar Omul Istoric al României încă nu s-a ivit.  

Ce fază sociologică reprezintă starea actuală a poporului român?

"E senilitatea societăţii. Massa umană, la capătul evoluţiei, îşi trăieşte agonia câtăva vreme încă, până când un joc al hazardului (invazie, război) îi dă lovitura din urmă".

Pe ruinele interesului obştesc creşte tare ca mărăcinele interesul personal, egoismul omului întors la natura primitivă. E dispariţia dezinteresării eroice, e imoralitatea şi corupţia publică devenită sistem; e tirania primului condottier, dominând în absenţa totală a indignării colective, e leşinul agoniei, lăsarea tuturor în voia apelor care duc spre moarte.

Este aidoma Italia slabă şi bătrână din epoca pre-mussoliniană, înainte de zgâlţîirea violentă care a întinerit-o, i-a redat vigoarea vitală.

Am impresia că românii şi-au împlinit rolul istoric, după ce au apărat Europa de huni, de tătari şi de turci, de bolşevismul rusesc şi de megalomania maghiară, se retrag de pe scena lumii, nemaiputând sa creeze Oameni...

Continuarea in episodul următor III

Regenerarea Neamului Romanesc - Episodul I

"Românului îi este greu până se apucă de o treabă, că de lăsat se lasă repede".

Ion Creangă

Studiul de filosofie socială, Regenerarea Neamului Românesc de N. Porsenna apare in anul 1937 prin bunăvoinţa Editurii Cugetarea.

Motto-ul este relevant pentru fatalismul mioritic etern manifest in genele locuitorilor Planetei România:

Capitolul I

Instituţiunile sociale şi factorul om

Starea societăţii româneşti

     Rezultat al unei evoluţii milenare, in împrejurari istorice osebit de tragice - cum n-au fost hărăzite in Europa decât popoarelor din Peninsula Balcanică - civilizaţia românească a fost nevoită, prin a doua jumătate a secolului XX, să pornească viaţa socială de la început, clădind pe un nou Deşert.

Asuprirea asiatică şi regimul de devastare care a durat cinci veacuri, apoi epoca fanariotă şi în sfârşit partidele politice în epoca modernă, au zădărnicit nu numai dezvoltarea exterioară a civilizaţiei, ci au avut o dezastruoasă înrâurire asupra Sufletului Rasei, i-au modificat mentalitatea, Spiritul, caracterul, Morala, au prefăcut cu alte cuvinte, însăşi cauza faptelor omeneşti, determinarea lăuntrică.

Spre a se vedea cu ce stare sufletească a trebuit să intre poporul român în era civilizaţiei sale, vom cita câteva aprecieri făcute prin a III-a decadă a veacului XIX de cel dintâi boier român cu suflet european, de primul care a călătorit, a observat, a făcut paralela intre civilizaţia Europei şi a Patriei sale, a scris şi a povăţuit.

Este boierul muntean Dinicu Golescu de la care ne-a rămas interesanta "Însemnare a călătoriei mele în anii 1824, 1825, 1826". Reproducem câteva amănunte care dezvăluie spiritul dominant al epocii sale, singurul ce interesează în faza de devenire a unei societăţi.

 Cel mai frecvent cuvânt pe care-l auzea la vremea aceea era "adu bani". Deşi ţăranii unguri lucrau 200 de zile pe an pentru stăpânire, iar ai noştrii numai 12, ţăranul ungur era civilizat şi prosper, pe când cel român zăcea în cea mai înfiorătoare mizerie. Pricina? "Adu bani". Regimul de jaf.

 Funcţionarii noştri "ajung în puţini ani milionişti cu palaturi", deşi când au intrat în slujbă erau "trenţăroşi cu picioarele goale". La noi s-a aţâţat luxul şi scârboasa diplomatică. Şi conchide înţelept boierul:

"În orice parte de loc va fi bogăţie numai la câteva persoane numărate, acel loc este numit sărac, dimpreună chiar cu acei bogaţi".

Această stare de lucruri a putut dăinui fiindcă noi "am găsit un norod orb" şi astfel "am rămas în urma tuturor Neamurilor".
  

 Ca mijloc de vindecare, între multe altele, boierul sfătuieşte "depărtarea de lux şi îmbrăţişarea economiei", administraţie părintească, etc. reforme pentru care au luptat generaţiile trecute şi care în parte s-au înfăptuit.

De la 1825 pânâ azi am evoluat...
Înaintarea noastră a fost de suprafaţă şi în metodă, dar nu în Spirit. Mentalitatea a rămas aceeaşi şi acelaşi fondul civilizaţiei, cu toate aparenţele, de altfel străvezii.

Ca şi pe timpul lui Dinicu Golescu, satele sunt exemple tipice de mizerie, ignoranţă şi boli. La oraşe, o vagă faţă de civilizaţie, câteva clădiri mari pe străzi murdare ( unde toate grădinile au fost nimicite), câteva automobile, tot mai puţine, venite pe de-a gata din fabricile străine.

Şi subt această subţire pojghiţă de Occident, aceeaşi colcăire de viaţă primitivă. Nicio lucrare publică, niciun kilometru de cale ferată nu se mai construiesc. Drumurile noastre au ajuns ca în junglele Africei. Astăzi nu se mai jefuieşte ţăranul, ci bugetul public.

Partidele politice, organizate ca cete de pradă, numesc pe toţi membrii lor în slujbe de stat.Această armată de funcţionari inutili neputând fi plătită, sunt ţinuţi cu toţii cu lefuri de sărăcie, siliţi să trăiască din mită şi bacşiş.

Continuarea in episodul următor II

LSRS intalnirea anuala 2014

Intalnirea anuala cu Liga Studentilor Romani din Strainatate, LSRS, este constant o infuzie de incantare ce declanseaza elanul si entuziasmul tineretii in participantii de orice rang la placuta revedere.

Anul acesta evenimentul a avut loc in data de 8 ianuarie in locatia somptuoasa a  Palatului Parlamentului, Sala Al. I. Cuza incepand cu ora 17:30.

Publicul zambitor s-a adunat incet in jurul centrului de interes, musafiri numerosi ca de obicei. Atmosfera calma, placuta, degajata a amplificat efectul de sarbatoare caracteristic dealtfel acestui eveniment.

 Domnul general de corp de armata Mircea Chelaru, distinsul Dorin Dumitru Prunariu, primul roman in Cosmos, reputatul doctor Raed Arafat au fost prezente remarcabile printre numerosi alti promotori ai Romaniei autentice, demne, sincere, cu viitor intre natiunile-leagan ale civilizatiei omenesti.
Domnia sa academician Dr. Ionel Haiduc a primit Distinctie Onorifica  pentru tot efortul depus in sprijinul ligii.

 De prisos sa mentionez  stiri ca cele de mai jos, caci studentii si tinerii romani, sunt emblemetici pentru noul val al schimbarii globale bazate pe emulatie, calitate a pregatirii si educatiei personale, serviciu in folosul civilizatiei omenesti, altruism, devotament, compasiune si curaj .

"LSRS recunoaste meritele lui Ionut Budisteanu, desemnat in 2013 unul din cei mai influenti adolescenti ai lumii. Prestigiosul institut MIT Lincoln Laboratory a confirmat ca un asteroid va primi numele tanarului inventator." 

Albumul Galei LSRS 2014 incepe cu poza lui Daniel Porumb care aflat în misiune în Irak cu Batalionul 495 Infanterie, a fost accidentat, în data de 14 aprilie 2007, pentru a recunoaste in mica masura inca o data meritele acestui om deosebit.
Textul Diplomei: LSRS conferă Domnului Sergent major(r) Daniel Porumb distincția LSRS „Eroism, Devotament și Demnitate”
În semn de profunda admirație si statornica recunostinta pentru dragostea de tara, curajul remarcabil si eroismul de care a dat dovada de-a lungul activitatii sale, pentru modelul de bravura, spiritul de învingator si sentimentul datoriei, pe care le însufletește în tanara generație si pentru lectia de demnitate pe care o ofera studentilor si absolvenților romani de pretutindeni – aceea că Viata însasi este o victorie în fiecare zi. Astazi, 8 ianuarie 2014, anul V al LSRS. Photo credit: Silviu Pal.  
Alatur prin amabilitatea ligii lista cu toti premiantii galei din acest an asteptand urmatoarea revedere.