CATALOGULU ALFABETICU DE CARTILE AFLATE IN BIBLIOTECA CENTRALA 1865

Catalogulu alfabeticu de cartile aflate in Biblioteca Centrala 1865, lot 4 bucati:

1) Catalogulu alfabeticu de cartile aflate in Biblioteca Centrala, volumul I, autor Ion Garleanu, an aparitie 1865, Bucuresti Imprimeria Statului, 580 pagini

2) Catalogul Bibliotecei Centrale din Bucuresci, volumul II, autor Gr. I. Dianu, an aparitie 1869, Bucuresti Imprimeria Statului, 520 pagini ( lipsa coperti fata/spate.

3) Catalog de numele autorilor aflati in Biblioteca Centrala, volumul III, autor Gr. I. Dianu, an aparitie 1869, Bucuresti Imprimeria Statului, 264 pagini

4) Catalogu Alfabeticu de cartile aflate in Biblioteca Centrala, suplimentu la vol I-II, autor Gr. I. Dianu, an aparitie 1869, Bucuresti, Imprimeria Statului, 94 pagini.

Exemplarele se pot achizitiona de aici.

Prefacia:

"Unu Catalogu este o listă de uvrage ce conţine o bibliotecă. Acestu Catalogu, se pote face prin doă metode:

Prin Ordulu Alfabeticu, după autoru seu titlu; şi prin Ordulu systematicu, dupe deosebitele sciinţi ce tratedă acele uvraje.[...]

Am intreprins dar Catalogu alfabeticu, pentru a areta cât mai ingrabă, atât la increderea ce a avut, D-lu Ministru Creţulescu, numindu-mă Bibliothecar, câtu şi dorinţa mea de a areta publicului cititoru avuţia Institutului nostru, care pene acum a fostu necunoscută"[...].

Notă: Observaţi prefacerea Limbii Noastre de la jumătatea secolului al XIX-lea până acum. Notabil este faptul că dacă un bibliotecar ortografia cu diacritice, cu atât mai mult un scriitor sau un gazetar...

Cărţi rare(2) - Ocolul Pământului in şapte luni şi o zi

Volumul I

Volumul II

Volumul V

Călătorie făcută cu A.S.R. Principele Carol, Moştenitorul Tronului.

Lucrare exceptională apărută in cinci volume in a doua decadă a secololui al XX-lea are toate exemplarele iscălite de autor şi conţin un numar de ordine. Este dedicată A.S.R. Principelui Moştenitor al tronului României Mari. 

Volumele prezentate in imagini sunt: 

 I- Egiptul 

Cuprinde călătoria din ziua plecării din Bucureşti şi până in ziua debarcării la Colombo in insula Ceylon )21 Februarie- 10 Aprilie 1920).

II.A.- India 

Cuprinde descrierea drumului şi timpului petrecut in insul Ceylon cu măreţele procesiuni religioase cu zeci de elefanţi.

V.A.- Japonia.

Cuprinde doar Japonia fascinantă şi misterioasă.

Cărţi rare(1) - Le Tour du Monde 1868

Potrivit Principiului vaselor comunicante, in societatea de pe Terra, căci doare despre aceasta pot face constatări, când Morala a fost sus, evident că, mijloacele tehnice erau mai inapoiate, permiţând omului să-şi folosească insuşirile naturale pentru a observa lumea din jur. Când tehnologia este avansată, Morala pierde, firesc, prin diferenţă, terenul minuscul pe care se poate manifesta.

Incep un ciclu de prezentare a unor cărţi de voiaje şi călătorii prin lume, in epoci in care a scrie, a tipări, a ilustra reprezentau adevărate provocări tehnice.

Bucuraţi-vă de "Le Tour du Monde" de Edouard de Charton, jurnal apărut in anul 1868.

VANDUT

Câte ceva despre Cuvinte Incrucişate, Enigmistică şi Rebus(2)

Motto: "Cel ce a ştiut să imbine utilul cu plăcutul, distrând pe cititor şi instruindu-l in acelaşi timp, acela a cunoscut adevărata satisfacţie a reuşitei." Horaţiu(Ars Poetica, 343)

Continuăm seria prezentării publicaţiilor enigmistice, de cuvinte incrucişate şi rebus, doar câteva dealtfel pentru moment, atât din perioada interbelică, perioadă conturată in România de activitatea prodigioasă a tinerilor enigmişti români recunoscuţi in afara ţării noastre ca fiind alcătuitori de elită de careuri rebusistice şi felurite alte categorii de Jocuri ale Minţii, cât şi din perioada mai recentă, in care această minunată activitate intelectuală are incă şi va avea mereu ucenici.

Dacă

De poţi fi calm când toţi se pierd cu firea

In jurul tău, şi spun că-i vina ta,

De crezi in tine, chiar când omenirea

Nu crede, dar să-i crezi şi ei cumva,

S-aştepţi, dar nu cu sufletul la gură,

Să nu dezminţi minciuni minţind, ci drept,

Să nu răspunzi la ură tot cu ură,

Dar nici prea bun să pari, nici prea-nţelept,

De poţi visa- şi nu-ţi faci visul astru,

De poţi gândi- dar nu-ţi faci gândul ţel,

De ştii să-ntâmpini şi Triumful şi Dezastrul

Tratând pe-aceşti doi Impostori la fel,

De rabzi să vezi cum spusa ta-i sucită

De pişicher, să-l prindă-n laţ pe prost,

Când munca vieţii tale, năruită,

Cu scule obosite-o faci ce-a fost,

De poţi să strângi agonisita toată

Grămadă, şi s-o joci pe-un singur zar,

Să pierzi, şi iar să-ncepi ca-ntâia dată,

Iar c-ai pierdut-nici un cuvânt măcar,

De poţi sili nerv, inimă şi vână

Să te slujească după ce-au apus,

Şi piept să ţii când nu mai e stăpână

Decât VOINŢA, ce le strigă:"SUS!"

De poţi rămâne TU in marea gloată,

Cu regi tot TU, dar nu străin de ea,

Duşman, om drag, răni să nu te poată,

De toţi să-ţi pese, dar de nimeni prea,

De poţi prin clipa cea neiertătoare

Să treci şi s-o intreci gonind mereu,

Al tău va fi PĂMÂNTUL ăsta mare,

Dar mai mult, vei fi OM băiatul meu!

In româneşte de Dan Duţescu

Din galeria LAUREAŢILOR PREMIULUI NOBEL pentru Literatură:

RUDYARD KIPLING(1865-1936, ANGLIA), Premiul NOBEL in anul 1907.

Almanahul Contemporanul(1983):

Notă asupra ediţiei

"Lucrarea de faţă, singulară din câte ştim pe plan mondial, işi propune să informeze pe cititor despre principalele date biografice şi bibliografice ale laureaţilor Premiului Nobel pentru literatură de la 1901 până la 1982 şi să ofere o antologie de texte literare reprezentative. Fişele bibliografice precum şi selecţia textelor au fost realizate de specialişti in literaturi străine, membri, cei mai mulţi, ai secţiei de traduceri a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti".

Radiotehnică şi Radioamatorism in România (2)

Câteva publicaţii: cărţi, reviste, cataloage din noianul celor existente. In viitorul apropiat vor urma şi altele alături de numeroase colecţii din domeniu.

Câte ceva despre Esperanto (1)

  "Ideea unei Limbi Universale ca organ de inţelegere comună intre popoare nu este nouă. Până in epoca antică, putem urmări firul incercărilor de a găsi o Limbă Universală acceptată de toate popoarele pentru inlesnirea relaţiunilor lor internaţionale. Biblia este, poate, primul document istoric care deschide discuţia asupra acestei probleme. Vă aduceţi, desigur, aminte de episodul biblic din Cartea Intâi a lui Moise(cap. 11), când in vestitul Babilon, oraş cosmopolit, cu viaţă comercială zgomotoasă şi temple uriaşe, diversitatea raselor şi a limbilor provoacă neinţelegeri adânci intre oameni şi-i impiedică să ducă la indeplinire proiectul lor indrăzneţ, construirea Turnului Aroganţei şi Dominaţiei pământene, care trebuia să fie inălţat până la Dumnezeu. In Antichitatea Greco-Romană, au predominat ca Limbi Universale, limbile popoarelor de frunte ale epocii. Centrele de cultură ale Antichităţii se grupau in jurul bazinului Mediteraneean. In frunte a fost Grecia, iar limba greacă a fost adevărata Limbă Universală a Antichităţii. Rivala sa a fost până in secolul al XVIII-lea limba latină. In epoca modernă, ideea unei Limbi Universale a fost reluată de spirite alese, de pedagogi şi filosofi. Drumul limbii artificiale cunoscute astăzi sub numele de Esperanto n-a fost uşor. S-au făcut vreo 200 de incercări de Limbă Universală. Una dintre ele a fost Volapuk, inventată in 1880 de pastorul Schleyer din Litzelstetten(Baden). Eşecul acesteia a discreditat multă vreme ideea de Limbă Universală cu atât mai mult cu cât autorul Limbii Esperanto nu era filolog, ci un medic ocultist, Dr.L.L.Zamenhof(1859-1917). In România, printre primii esperantişti care au contribuit la dezvoltarea esperantismului trebuie să-i menţionăm pe: Marta Frollo(1889-"Mic vocabular pentru români"); H. Fischer(1904- Primul curs de Esperanto la Galaţi; Primul Cerc Esperantist); advocatul I. Negreanu; d-rul G. Robin. Nu-l putem uita nici pe "semideano" H. Harabagiu, multregretatul secretar general al Societăţii Esperantiste Române, care şi-a găsit o moarte tragică in bombardamentul anglo-american din 4 aprilie 1944, sau pe scriitorul Eugen Relgis("Esperanto limba viitorului"). In mod special ţin să prezint in continuare o personalitate discretă a culturii din ţara noastră, un pionier in numeroase domenii din care România n-a lipsit niciodată: Mihail.I. Popescu. Cinstit, modest şi blând, acest inaintaş a invăţat singur 17 limbi străine, iar in cazul Limbii Esperanto a ajuns un specialist apreciat in ţară şi in străinătate. După război, mai precis in anul 1956, Comitetul de Iniţiativă pentru Esperanto, s-a adresat in câteva rânduri C.C. al P.M.R., informându-l despre stadiul mişcării esperantiste pe plan mondial şi, in special din ţările lagărului socialist, solicitându-i sprijinul pentru a se putea duce o activitate de indrumare şi control a mişcării esperantiste şi in ţara noastră. In celelalte ţări ale lagărului socialist: U.R.S.S., Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria, Ungaria, R.D.Vietnam, R.P.Chineză, Coreea de Nord, Iugoslavia- mişcarea esperantistă se bucura de o activitate susţinută in slujba păcii, inţelegerii intre popoare şi răspândirii culturii. In anul 1957, Conducerea Institutului de Lingvistică al Academiei Române certifică faptul că in şedinţa din 14 februarie, Consiliul Ştiinţific al Institutului a dezbătut problema Limbii Esperanto in R.P.R. In unanimitate, membrii Consiliului au recunoscut utilitatea răspândirii Limbii Esperanto şi impunerea ei ca mijloc de comunicare internaţională. In acelaşi timp, Consiliul a propus Conducerii Academiei R.P.R. să sprijine secţiunea Comitetului de Iniţiativă pentru Limba Esperanto. O altă iniţiativă importantă legată de studiul unei alte limbi auxiliare, s-a materializat in anul 1924. La iniţiativa ambasadorului S.U.A. la Bruxelles, Dave H. Morris şi a soţiei acestuia, un grup de personalităţi americane, fondează cu sprijin filantropic, Asociaţia de Limbi Internaţionale Auxiliare(I.A.L.A.), având ca scop studiul unei limbi auxiliare, destinate facilitării comunicării, denumită Interlingua. Vocabularul şi gramatica au pornit din limbile naturale. Pornind pe suportul Latin(Latino Sine Flexione), Interlingua a devenit un sistem intermediar intre limba latină şi limbile civilizaţiilor occidentale. Aceasta dă impresia unei limbi naturale, deoarece cuvintele nu sunt nici deformate, nici inventate. In anul 1955 s-a fondat Union Mundial pro Interlingua(U.M.I.). In continuare, doresc să vă prezint o colecţie inedită de cărţi şi publicaţii atât in Limba Esperanto cât şi in Interlingua. Acestor materiale, in viitor, le vor urma şi altele.