Pentru cel care a purtat numele de Mikha'el(מִיכָאֵל / מיכאל) derivând din ebraică şi având inţelesul de מי כמו אלוהים(Who is like God?- Cine este ca Dumnezeu?), orice omagiu este modest faţă de mărimea existenţei pământeşti a celui care a rămas să fie Eminescu! Comemorăm discret o amintire vie a celui căruia nu i-a scăpat niciun amănunt legat de durerea existenţei omeneşti, de măreţele prefaceri cosmice in care Omul este plasat in centrul atenţiei Tatălui Imanent a Tot şi a Toate. Fireşte că Demiurgul, veşnic neimpăcat de la căderea sa in autoadulare, ne veghează ghidându-ne paşii către aceeaşi dureroasă despărţire de Tatăl pe care şi Iisus a simţit-o pe Cruce când a strigat:אלי אלי למא שבקתני (Eloi, Eloi, Lama Sabachthani).
A rămâne viu in Conştiinţa cuiva poate insemna doar că iţi schimbi forma sub care apari in gândurile celor cu care Comuniunea este neintreruptă şi nemijlocită. Ce-am mai putea adăuga astfel incât să fie o noutate despre cel ce ştia TOT!
Un alt modest omagiu a fost publicarea in anul 1928 a volumului de poezii "Mihail Eminescu-Poezii", volum ilustrat cu acuarele-facsimil şi numeroase desene semnate A. Murnu şi prefaţat de G. Murnu, Profesor Universitar, membru al Academiei Române.
Un alt modest omagiu a fost publicarea in anul 1928 a volumului de poezii "Mihail Eminescu-Poezii", volum ilustrat cu acuarele-facsimil şi numeroase desene semnate A. Murnu şi prefaţat de G. Murnu, Profesor Universitar, membru al Academiei Române.