|
| ||||
|
|
Societatea Politehnică din România implineşte in ziua de 19 Decemvrie anul acesta o jumatate de veac de existenţă neintreruptă.
"Societatea Politecnică din România implineşte in ziua de 19 Decemvrie anul acesta o jumătate de veac de existenţă neîntreruptă.
Faptul că această Societate a putut străbate 50 ani,- vreme in care din cei 52 întemeietori ai ei a rămas numai unul in viaţă,-dovedeşte că Societatea a fost intemeiată pe un teren sănătos, pe care valurile de criză prin care a trecut ţara nu l-a putut slăbi.
Faptul că această Societate a putut străbate 50 ani,- vreme in care din cei 52 întemeietori ai ei a rămas numai unul in viaţă,-dovedeşte că Societatea a fost intemeiată pe un teren sănătos, pe care valurile de criză prin care a trecut ţara nu l-a putut slăbi.
Ea nu a fost doborâtă, ci din contră a fost bine intreţinută.din cauză că a fost folositoare, că a corespuns unei necesitîţi imperioase pentru viaţa ştiinţifică şi economică a ţării.
Ea a avut scris pe pergamentul pus la temelia ei, cuvintele rostite de Marele Rege CAROL I la 18-30 Octomvrie 1881, după inaugurarea primei linii de drum de fer construită de inginerii români: "Succese strălucite, progrese insemnate, doândite prin noi inşine."
In articolele care urmeză se imbrăţişează chestiuni de ştiinţă pură, de geniu civil şi militar, de tehnică a construcţiilor, transporturilor şi a industriilor. Din ele se poate vedea in ce măsură Societatea Politehnică şi membrii ei au răspuns diviziei de mai sus.
Este insă locul ca mai inainte să arătăm cum s-a infiinţat Societatea Politehnică, să pomenim pe cei dispăruţi, care prin priceperea lor, prin munca lor, prin dragostea către profesiune şi ţară, au condus, au sprijinit şi au înălţat Societatea noastră.
Vom arăta apoi cum s-a dezvoltat Societatea Politehnică şi de ce mijloace a dispus până azi.
Infiinţarea Societăţii Politehnice
După experienţe foarte costisitoare, şi deseori triste, făcute cu darea in concesiune a lucrărilor publice la streini, in urma răsboiului din 1877, conducătorii patrioţi ai ţării in frunte cu Ion. C. Brătianu au pus pe inginerii români să execute singuri linii ferate, poduri mari şi şi alte lucrări de utilitate publică.
Prima linie ferată executată in aceste condiţiuni a fost linia Buzău-Mărăşeşti, sub direcţiunea Inginerului Dimitrie Frunză, inaugurarea ei s-a făcut in ziua de 18/30 Octomvrie 1881 in prezenţa Regelui Carol I.[...]
[...] Oamenii de ştiinţă, Inginerii, Ofiţerii de arme speciale şi Antreprenorii care se aflau acolo, entusiasmaţi de acest succes al tecnicei române, au găsit că nu mai este timpul de a lucra şi de a se instrui izolat, şi că se impune crearea unei Asociaţiuni puternice care să lupte pentru propăşirea ştiinţifică şi economică a ţării, şi de aceia, chiar in acea seară, s-au intrunit su preşedinţia ministrului Dabija şi au hotărât:
"A se constitui in Societate de ingineri şi arhitecţi indigeni şi streini, in scopul de a menţine in curentul desvoltării ştiinţei, comerţului şi industriei din celelalte ţări şi a căuta a le pune in raport cu trebuinţele şi necesităţile ţării, prin o discuţiune intinsă in sânul Societăţii". Iată de unde a pornit Societatea Politehnică.
Acesta este un fragment rostit de ION IONESCU, vicepreşedinte al Societăţii Politehnice, cu ocazia aniversării semicentenarului (1881-1931) Societăţii Politehnice.
"A se constitui in Societate de ingineri şi arhitecţi indigeni şi streini, in scopul de a menţine in curentul desvoltării ştiinţei, comerţului şi industriei din celelalte ţări şi a căuta a le pune in raport cu trebuinţele şi necesităţile ţării, prin o discuţiune intinsă in sânul Societăţii". Iată de unde a pornit Societatea Politehnică.
Acesta este un fragment rostit de ION IONESCU, vicepreşedinte al Societăţii Politehnice, cu ocazia aniversării semicentenarului (1881-1931) Societăţii Politehnice.
