Nascut la 21 februarie 1865, Brăila - d. 1 octombrie 1899, Anton Bacalbasa este unul dintre "proletarii intelectuali" de la sfarsitul secolului trecut, a carui activitate literara si publicistica se leaga de miscarea socialista din anii avantului entuziast, atunci cand ideile lui Marx constituiau un program politic pentru o larga grupare de intelectuali.
Anton Bacalbasa nu a fost un ideolog al miscarii socialiste, ci gazetarul ei, condeiul viu care i-a ilustrat principiile formulate mai cu seama de C. Dobrogeanu-Gherea[...]
Preocuparea constanta pentru dramele sociale care se petrec "in linistea mizeriei" si apartenenta la miscarea socialista l-au indreptat pe Anton Bacalbasa spre teoria gherista a artei cu tendinta; publicistul ia o
pozitie ferma in principala dezbatere culturala din ultimile doua decenii ale secolului trecut.
Prima calitate a textelor lui Anton Bacalbasa este critica moravurilor si a realitatilor din cazarma facuta cu mijloacele ironiei care devine adesea sarcasm. Autorul cultiva poanta de mare circulatie, oferind naratiunii acel ceva natural care va face din personajul Teaca prototipul literar al unui individ real, verosimil, accesibil experientei de viata a cititorului.
Dand dovada de multa pricepere, sublocotenentul isi instruieste atat de bine recrutii incat acestia "ori dezertau ori mureau dar ieseau adevarati soldati".
"Mos Teaca" si "Din viata militara" sunt cartile unui revoltat iar valoarea lor literara, indiscutabil inegala trebuie apreciata in functie de datele prezentei publicistului in epoca.
Daca inadaptarea era sursa efectului umoristic si principala componenta a "codului" ironic din "Mos Teaca"(fiinta ridicola nu se adapteaza, ci incearca sa modeleze umanul si socialul dupa tiparul cazon pe care il re-prezinta), in volumul din 1895 aceeasi calitate a prezentei personajului in lume este privita din perspectiva tragicului.
