Hora Intregirii Neamului

Versuri: Lt. Colonel Nicolae Giuran 

Muzica: Smaranda Calognomu 

Motto:

  "Compozițiunile Dnei. Smaranda Calognomu, fostă Giuran, anume 2 valsuri și cinci hori, pe cari le-am văzut și cercetat le găsesc bine inspirate și corect scrise din punctul de vedere muzical și merită să fie popularizate". 

 D.G. Kiriac, profesor la Conservatorul de muzică din București.

Hora Intregirii Neamului

I

Hai să'ntindem Hora mare

Pe pământul intregit.

De la Nistru pîn'la Tisa 

Țara noastră s'a mărit.

II

Hora ce jucăm noi astăzi,

Pe un mîndru colț de rai,

A mai fost și altă dată

Hora Bravului Mihai.

III

Basarabenii'ncep jocul,

Cu toți frații din Regat

Și cu cei din Bucovina,

Din Ardeal și din Banat.

IV

Ce frumoasă-i hora noastră

Cu tiți frații la un loc,

Căci niciunul nu lipsește

De la cel mai mare joc.

V

Să nu creadă lumea'ntreagă,

Că cei ce vor indrăzni

Să ne strice hora noastră,

Pe Pămînt vor mai trăi.

VI

Să trăiască Neamul nostru,

Care astăzi e'ntregit!

Să trăiască România!

Visul nostru s'a'mplinit!

Notă: Compoziția aparține bunicului meu (versurile) și mamei sale (muzica) find protejată de legea drepturilor de autor, reproducerea este interzisă, toate drepturile fiind rezervate.

Lt. Col. Nicolae Giuran, Marsul pentru Întregirea Neamului

Intregirea Neamului

I

 Când sunetul goarnei române

Vitejii țării și-a chemat,

Metalicele ei cuvinte,

In pieptul nostru-au răsunat

II

La luptă frați goarna sunase,

Prin munti, prin văi și prin câmpii,

Și calea biruinței noastre,

Croit'a fost din acea zi.

III

Străinii de neam și de limbă!

Când țara noastr'au incălcat,

Au vrut ca graiul sî ni-l stingă,

Dar groapa singuri și-au săpat.

IV

La luptă frați goarna sunase,

Prin munți, prin văi și prin câmpii,

Și calea biruinței noastre,

Croit'afost din acea zi.

V

Iubirea de neam și de Rege

Am aratat-o și'n război

Iar mâine de ni se va cere,

Vom ști să fim iarăși eroi.

VI

În țări srăine peste graniți

Drapelul nostru-a fluturat

În ciuda dușmanilor noștri

Și-a celor ce ne-au incălcat.

VII

Pământul sfânt al Țării noastre

Cu sânge cald noi L-am stropit

Și de stindardul României

Azi Neamu-ntreg este umbrit.

VIII

La luptă frați goarna sunase,

Prin munți, prin văi și prin câmpii,

Și calea biruinței noastre,

Croit'a fost din acea zi.

NOTĂ: Notă: Compoziția aparține bunicului meu find protejată de legea drepturilor de autor, reproducerea este interzisă, toate drepturile fiind rezervate.

Bucuresti, Ateneul Roman

Ateneul Roman din Bucuresti reprezinta suflul cultural artistic al spiritului milenarist romanesc. Eleganta cladire neoclasica cu accente eclectice,  strajuie centrul capitalei vis-a-vis de Palatul Regal, sobru si tacut.

Notabil amanunt greu de neglijat cand vine vorba despre acest leagan cultural, Marea Fresca denota distinctie si maiestuozitate.

In gradina din fata odihneste statuia impozanta a Poetului.

Cele cateva cadre foto surprinse intr-o zi insorita degaja parfum digital de aer cultural peren specific plaiurilor romanesti.

Cele cateva cadre foto surprinse

Compte-rendu du premier Congrès International des Études byzantines, Bucarest, 1924

Raportul primului Congres International de Studii bizantine desfasurat in anul 1924 la Bucuresti a fost publicat in anul 1925 la Bucuresti de catre C. Marinescu, secretar trezorier al comitetului organizator, proferor la Facultatea de litere a Universitatii din Cluj.

Cu ocazia celui de-al V-lea Congres International de stiinte istorice tinut la Bruxelles in aprilie 1923, domnul N. Iorga, profesor la Universitatea din Bucuresti, a propus in cadrul sectiunii de istorie bizantina convocarea unui prim congres international de studii si a sugerat ca loc de intrunire capitala Romaniei.

Ideea a fost agreata de catre membrii sectiunii iar data a fost fixata in luna aprilie 1924. La intoarcerea in Romania, s-a constituit comitetul organizator astfel:

Presedinte: N. Iorga, profesor la Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei Romane, corespondent al Institutului Frantei,

Vicepresedinti: V. Parvan, profesor la Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei Romane si N. Banescu, , rector al Universitatii din Cluj, membru corespondent al Academiei Romane,

Secretar general: preot N. Popescu, profesor la Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei Romane,

Secretar-trezorier M. C. Marinescu, maestru de conferinte la Universitatea din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Regale de Litere din Barcelona.

Pentru cei interesați, volumul pot fi vizionat si aici.

Foto- Ceramica

Ceramica inspira si decoreaza numeroase gospodarii datorita proprietatilor naturale ale materialului dar si aspectului artistic incontestabil evident. Am surprins in soarele diminetii primavaratice cateva instantanee cu obiecte de ceramica asezate printre firele de iarba proaspata odihnind sub soarele deja torid al lunilor de aprilie si mai. 

Obiectele sunt personale iar cadrele sunt luate cu aparatul Canon Powershot S50 de care ma despart cu greu in zilele insorite cand natura si imprejurimile indeamna la surprinderea unor momente unice.

Arta fotografica este deja o preocupare majora a omului modern iar fotografia se intrece in a fi la cote inalte chiar daca artistul este incepator, toti il sustin, incurajeaza si admira pentru efort si devotament.

Evenimentele, fie sociale, fie naturale sau personale sunt izvor nesecat de inspiratie si admiratie pentru viata cotidiana a mapamondului.

Acte privitoare la autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane 1885

In anul 1885 mai precis la data de 25 aprilie a avut loc recunoasterea Bisericii Ortodoxe Romane ca biserica autocefala de catre Patriarhia de la Constantinopole. 

autocefalía s. f. este definita ca si: "Conducere de sine stătătoare a unei Biserici ortodoxe naționale". Bisericii Ortodoxe Române i s-a recunoscut autocefalia în 1885, în timpul mitropolitului primat Calinic Miclescu, prin Tomosul de autocefalie semnat de patriarhul ecumenic de la Constantinopol Ioachim IV și de 10 membri ai Sinodului patriarhal în același an. – Din fr. autocéphalie (‹ gr. autokefalia).

Spicuim cateva randuri din actul de recunoastere si mesajul regal pentru deschiderea sesiunii Sfantului Sinod din primavara anului 1885: 

"Prea Sfinti Parinti

Sfantul Sinod al Bisericei autocefale ortodoxe romane are a inregistra de asta data un fapt de mare insemnatate.

Sunt fericit a anunta Prea Sfintiilor Voastre ca autocefalia seculara a Bisericei ortodoxe romane a capatat bine-cuvantarea Santitatei Sale Patriarhul Ecumenic si ca astfel positiunea Bisericei romane egal indreptatita cu celelalte Biserici ortodoxe autocefale, surorile ei de aceeasi credinta si de acelasi rit, se afla bine definita.

Acest bun rezultat l-am obtinut prin staruintele Guvernului Meu, cu concursul luminat si patriotic al Sfintilor Mitropoliti si Episcopi ai Bisericei romane si gratie inaltelor simtaminte de adevarata fratie crestineasca ce insufleteste pe Santitatea Sa Ioachim IV si pe Santul seu Sinod".[...]

Fragment din Tomosul Autocefaliei Bisericei Ortodoxe Romane:

"In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh,

"Nimeni nu poate pune alta temelie" dice Marele Apostol al nemurilor, "decat cea asezata, care este Iisus Hristos".

Deci pe aceasta una si singura, tare si neclintita temelie fiind totdeauna asezata Biserica lui Hristos, cea una, Santa, Catolica si Apostolica, conservata nedesolubila unitatea credintei intru legatura dragostei.

Si astfel aceasta unitate ramanand neatinsa si necladita in toate veacurile, afacerile de administratie eclesiastica si de ordinea demnitatilor se pot modifica in vedere cu positiunea Tarilor".[...]

Bancnota 1 leu 1915

Descriere avers : Peisaj industrial, valoarea nominala, femeie. 

Semnaturi: Guvernator, Director, Casier.

Descriere revers :

Stema, Lupa Capitolina, Decebal, Traian.

Lățime: 55.00 mm

Înălțime: 80.00 mm 

 Material: Hartie.

Pentru amatori bancnota poate fi vizionata si aici.