VASILE ALECSANDRI călător.
Suntem deprinşi a considera secolul al XIX-lea ca o epocă in care contactul dintre cultura românească şi literaturile străine din Occident, a fost mai strâns ca niciodată.
In răstimpul de la 1820 până târziu după 1870, dorinţa de emancipare politică şi spirituală a Românilor se intâlnise cu o doctrină ca cea romantică, prin definiţie cosmopolită, accesibilă tuturor schimburilor şi imprumuturilor reciproce.
In felul acesta, reprezentanţii cei mai distinşi ai literaturii noastre de acum o sută de ani, luând contact direct cu cele mai expresive personalităţi şi opere din câte le putea oferi Romantismul uceniciei lor literare, au introdus in literatura românească nu numai procedeele scriitorilor pe care-i imitau, dar şi "temele" pe care le ilustrau Romanticii apuseni cu râvnă şi zgomotos succes.
Una din aceste "teme", pe care secolul XIX o moştenise in bună parte de la Enciclopediştii celui anterior, era aceea a exotismului in timp şi in spaţiu, adică predilecţia pentru pitorescul oferit de indepărtata epocă medievală, fie pentru cadrul viu colorat pe care-l ofereau imaginaţiei romantice unele ţări mai indepărtate, precum era Extremul Orient, Orientul musulman ori elenic, Italia, Spania, Africa, alături de Nordul scandinavic.
Literaturile romantice se populau in felul acesta cu castele medievale şi cu trubaduri indrăgostiţi de plăpândele castelane nu mai puţin romanţioase.
Această temă a ruinelor intens cultivată de toţi Romanticii străini, a circulat nu mai puţin apreciată de ai noştri, de la Vasile Cârlova la Gr. Alexandrescu şi chiar la Eminescu.
"Bolnavi" de "răul veacului", singura consolare a pesimismului Romanticilor, care se părea in stare să calmeze vitalitatea exuberantă şi elanul cotropitor al acestor teribili "copii ai veacului", singura lor consolare a rămas Iluzia.
Scriitorii români din generaţia lui Vasile Alecsandri n-au făcut excepţie de la ceastă tendinţă unanimă.
Exemplele stau la-ndemâna oricui, incepând cu Asachi insuşi, spre a continua cu cei mai de seamă fruntaşi ai istoriei literaturii româneşti a veacului in discuţie: Nicolae Bălcescu, Bolintineanu, Ion Codru Drăguşanu, Mihail Kogălniceanu, Heliade Rădulescu, Nicolae Filimon, Ion Ghica, Papiu Ilarian, Costache Negri, Eufrosin Poteca, Alecu Russo şi numeroşi alţii.
Apărut la Editura "Scrisul Românesc- Craiova" in Colecţia "Clasicii Români Comentaţi" sub ingrijirea lui N. Cartojan, volumul de faţă "V. Alecsandri- Călătorii, Misiuni Diplomatice", căruia i se adaugă şi comentariul Conferenţiarului Alexandru Marcu, continuă prestigioasa colecţie care nu necesită alte prezentări.
