Motto:
"Lăsat-au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minţii omeneşti; scrisoarea dintru carea deacă va nevoi omul, ceale trecute cu multe vremi le va putea şti şi oblici"
Miron Costin, "Predoslovie la cartea descălecatului dintâiu"
In culmea puterii şi strălucirii sale, Roma, zi de zi, aducea la picioarele sale popoare infrânte şi umilite. Incă de pe la anul 50 inainte de Hristos, romanii hotărâseră inăbuşirea ridicării Dacilor dar nu incep această campanie decât pe la anul 100 după Hristos cand, vestitul arhitect al lui Traian, Apolodor din Damasc, prin podul de la Severin, uneşte pentru vecie două neamuri glorioase.
Aveau geţii, thracii, sciţii şi dacii o scriere a lor? Haşdeu şi Cezar Bolliac susţin că da.
Grigore Tocilescu, in lucrarea sa "Dacia inainte de Romani" susţine contrariul, că nu s-ar fi găsit nicio inscripţie care să ne facă a crede in existenţa vreunei scrieri vechi in Dacia.
Până in secolul al IX-lea s-au intrebuinţat caractere latine, uneori ieşind la iveală şi inscripţii de la popoarele ce au trecut peste noi: goţii, hunii, avarii.
Acestea erau frământările cercetătorilor in deceniul trei al secolului al XX-lea.
Studii recente dezvăluie că s-ar fi descoperit scrieri vechi dacice in preajma Bucureştilor.
In anul 827 se naşte la Salonic Chiril, invăţat priceput, discipol al lui Photius, ajunge bibliotecar la Sfânta Sofia din Constantinopol, ulterior preoţindu-se. Impreună cu fratele său Metodiu, au predicat in sudul Rusiei la Cazari.
Chiril creează un alfabet căruia ii dă numele său. Alfabetul chirilic provine din literele de tipar ale alfabetului grecesc.
Acesta s-a răspândit la toatel popoarele de origine slava iar noi l-am adoptat din nevoi religioase. Cea mai veche formă a acestul alfabet s-a numit glagolitică şi se crede că ar proveni din modificarea literelor mici ale alfabetului grecesc.
Această formă a fost intrebuinţată exclusiv pentru scrierile cu caracter religios.
In general, slavii se impărţeau in două grupe in privinţa scrisului: polonezii, cehii, slovacii, slovenii, croaţiişi unii bulgari catolici se folosesc de litere latine modificate pe cand ruşii, maloruşii, sârbii şi bulgarii folosesc scrierea lui Chiril.
Sub Petru cel Mare s-a modificat vechiul alfabet rusesc şi s-a format tot o scriere chirilică denumită Grajdanskaia azbuka ( scriere civilă).
Din scrierile şi tipăriturile religioase sau cronici, putem observa evoluţia limbii şi scrisului românesc.
Reproduc mai jos un fragment de limbă intrebuinţată intr-un zapis de vânzare din 4 aprilie 1577 scris pe o hârtie foarte grosolană după relatarea lui B.P. Haşdeu:
"Adecă eu Petre Brahăş scriu şi mărturisesc cu cestu zapis al meu, cum că fostu cumpăratu o parte de ocină din sat din Brăhăşeşti de unde au fostu şezindu Cudre di gumătate de sat a cince parte ce s'a alege parte Anuşcăi şi a fratelu ei Măteiu şi eu o am văndut lui Dumitru Tehni şi femeei sale Teclei, dereptu doao sute şi trei zec de florinţi bani tătărăşti".
Grigore Tocilescu, in lucrarea sa "Dacia inainte de Romani" susţine contrariul, că nu s-ar fi găsit nicio inscripţie care să ne facă a crede in existenţa vreunei scrieri vechi in Dacia.
Până in secolul al IX-lea s-au intrebuinţat caractere latine, uneori ieşind la iveală şi inscripţii de la popoarele ce au trecut peste noi: goţii, hunii, avarii.
Acestea erau frământările cercetătorilor in deceniul trei al secolului al XX-lea.
Studii recente dezvăluie că s-ar fi descoperit scrieri vechi dacice in preajma Bucureştilor.
In anul 827 se naşte la Salonic Chiril, invăţat priceput, discipol al lui Photius, ajunge bibliotecar la Sfânta Sofia din Constantinopol, ulterior preoţindu-se. Impreună cu fratele său Metodiu, au predicat in sudul Rusiei la Cazari.
Chiril creează un alfabet căruia ii dă numele său. Alfabetul chirilic provine din literele de tipar ale alfabetului grecesc.
Acesta s-a răspândit la toatel popoarele de origine slava iar noi l-am adoptat din nevoi religioase. Cea mai veche formă a acestul alfabet s-a numit glagolitică şi se crede că ar proveni din modificarea literelor mici ale alfabetului grecesc.
Această formă a fost intrebuinţată exclusiv pentru scrierile cu caracter religios.
In general, slavii se impărţeau in două grupe in privinţa scrisului: polonezii, cehii, slovacii, slovenii, croaţiişi unii bulgari catolici se folosesc de litere latine modificate pe cand ruşii, maloruşii, sârbii şi bulgarii folosesc scrierea lui Chiril.
Sub Petru cel Mare s-a modificat vechiul alfabet rusesc şi s-a format tot o scriere chirilică denumită Grajdanskaia azbuka ( scriere civilă).
Din scrierile şi tipăriturile religioase sau cronici, putem observa evoluţia limbii şi scrisului românesc.
Reproduc mai jos un fragment de limbă intrebuinţată intr-un zapis de vânzare din 4 aprilie 1577 scris pe o hârtie foarte grosolană după relatarea lui B.P. Haşdeu:
"Adecă eu Petre Brahăş scriu şi mărturisesc cu cestu zapis al meu, cum că fostu cumpăratu o parte de ocină din sat din Brăhăşeşti de unde au fostu şezindu Cudre di gumătate de sat a cince parte ce s'a alege parte Anuşcăi şi a fratelu ei Măteiu şi eu o am văndut lui Dumitru Tehni şi femeei sale Teclei, dereptu doao sute şi trei zec de florinţi bani tătărăşti".
In anul 1957 academicianul Perpessicius avu iniţiativa făuririi unui muzeu de o factură deosebită. Muzeul Literaturii Române prezintă in imagini efortul creator de valori literare de-a lungul vremii.
Sanctuarul marilor figuri care au animat flacăra verbului românesc cuprinde 12 săli muzeale. Traseul acestui focar de cultură incepe cu literatura veche.
