Awesome friendship quotes

Awesome friendship quote about the deep bond that makes people feeling better inside. A friend is like a family member, you trust him, you love him and he'll never let you down or behind, enjoy the quote and find out who your friends are.

Dune quotes by Frank Herbert

Legatura originala pentru carti

De multe ori avem risipite carti, harti diverse planuri prin tot locul. Pentru a le pune laolalta este necesar sa le putem lega. In acest tutorial vom detalia cum putem lega estetic si eficient printr-o legatura originala pentru carti toate materialele necesare.

Figura1

Pentru inceput luam doua dreptunghiuri de lemn subtire cu dimensiunile prestabilite de necesitati.

Se trec prin ulei de nuca dupa care se ceruiesc sau si mai potrivit ar fi sa se lacuiasca ori sa se unga cu ulei tehnic.

In timp ce se usuca la aer curat luam o bucata de arama. Decupam in patru exemplare una dintre piesele A din figura 1 sau altele dupa bunul plac.

Figura2

De-a lungul marginii a-b facem 6-10 gauri, daca arama nu este groasa aceste gauri pot fi impodobite cu genul de butoni rapizi estetici si functionali pe care-i poate monta un cizmar sau chiar voi daca aveti uneltele speciale necesare.

Pe toate celelalte piese A se fac gaurele la distante egale pentru cuisoare.

In continuare se taie o banda din acelasi material cea din figura 2 marcata cu litera B, fiind destinata cotorului legaturii cu lungimea necesara in functie de gabaritul documentelor in cauza. Largimea va fi variabila in functie de grosimea pachetului destinat  legarii.

Gauriti in continuare cu un numar de gauri egal cu al celor 4 piese A, grupate ca sa corespunda gaurilor din aceste piese ca in figura 2 (fie ca punem sau nu butoni rapizi).

Pe axa "c-d" a piesei se fac gauri la distanta de 1 cm fiecare.

Figura3

In continuare, se decupeaza din arama foarte fina banda C din figura 3 la fel de lunga precum banda B dar de doua ori mai lata decat aceasa.

Se fac gauri corespunzatoare celor de pe banda B.

Urmatoarea operatie este decuparea pieselor D din figura 4 sau asemanatoare care se gauresc la randul lor pentru cuisoare.

Figura4

Urmeaza confectionare inchizatorilor cu cate 2 piese fiecare E si F din figura 5. Le incheiem pe toate ca in figura 6 batandu-le cu cuie de tapiterie cu capul rotund de arama.

Figura5

Se adauga banda C facandu-se ciucure sau funda intocmai ca in figura 7 la fiecare catarama de siret. Astfel, legatura propriu-zisa este gata si o putem impodobi dupa bunul plac.

Figura6

Desfacand sireturile se poate regla astfel grosimea dupa necesitati. Acest ansamblu se poate agata undeva in locuinta pentru a impodobi locul (figura8).

Figura7

Ramane acum sa randuim arhiva si documentele destinate.

Prima metoda:

Se fac dosare de carton trainic si de diferite culori. Cu o taietura de foarfeca sau de cutter facem la colturi scobituri sau taieturi rotunde.

Aceste dosare vor fi prinse de banda C prin legaturi de sfoara imprastiate pe toata largimea ca in figura 9.

Figura8

Astfel va fi posibil sa clasam diferite hartii, documente iar fiecare dosar va putea fi inchis singur cu ajutorul unor elastice adaugate la capete pe colturi.

Figura9

A doua metoda:

Pentru colectii de genul: fotografii, desene, ierbare, etc. se procedeaza astfel:

In loc de piesa C(figura10) se pot atasa 2. Fiecare dintre marginile 2,3,4 vor fi impodobite cu un siret trecut prin 2 gauri.

Figura10

Se intareste una dintre margini cu o banda gumata(figura11) si se fac 2 gauri destinate in lungimea 1. Se vor aduna atunci foile in 3 pachete legate cu sireturi de matase (figura12).

Figura11

Grosimea benzii gumate va ingadui sa lipim de foi fotografii sau plante uscate pentru ierbar de ex. fara a deforma legatura. Deslegand unul din sireturile de matase se va putea adauga intotdeauna o noua fila dupa trebuinta.

Figura12

Sfat util: O asemenea legatura este ceva unic si scump atunci, daca tot va apucati de experiment nu faceti doar una, faceti macar 4. Trei le puteti valorifica pentru a va acoperi cheltuielile si munca iar castigul va fi o carte gratis, spor la munca :)

Tehnica scrierii artistice

Scrierea, cifrele, suportul pentru scriere si uneltele de scris- produse ale mintii omenesti- continua sa ocupe un loc important in toate manifestarile culturale si stiintifice.

De-a lungul istoriei, popoarele au inventat diferite semne cu ajutorul carora notau fapte, intamplari, idei.

Obiecte simbolice cum sunt o pasare, un soarece, o sageata si o broasca mentionate de Herodot, alcatuiau mesajul scitilor catre Darius, regele persilor, cand a pornit expeditia impotriva lor.

Si astazi sunt cunoscute semne simbolice ca porumbelul alb al lui Picasso, flamura alba ridicata pe front si altele.

Semnele mnemonice, de asemenea sisteme primitive de scriere care au fost intalnite in multe parti ale lumii, sunt reprezentate de nodurile de sfoara, raboj, etc.

Pictografia si ideografia au permis oamenilor sa dea unui desen o valoare aproximativ fonetica, ajungand la un pas de alfabet.

Ideografia in zilele noastre este reprezentata de semnele de circulatie, semnele din aritmetica, chimie astronomie, etc.

Scrierea hieroglifica egipteana a fost descifrata abia in anul 1822 de catre Champollion. Aceasta scriere era constituita dintr-un complex de semne format din: pasari, animale, pesti, etc., ce erau asternute pe papirus de catre scribi aflati in pozitie sazand, cu picioarele incrucisate si cu tablita sprijinita pe genunchi. Scrierea hieratica egiptena se realiza de la dreapta spre stanga.

Tehnica scrierii artistice evolueaza in epoca scrierii cuneiforme folosite prin anul 3100 i.e.n. prin locurile unde actual se gaseste Kuweitul. acest sistem de scriere era constituit din semne de forma unor cuie si se practica de obicei in picioare, cu tablita in mana stanga.

Instrumentul de scriere era o bucata de trestie sau un lemn rotund ascutit, iar scrierea se citea de la stanga spre dreapta.

Vechea scriere chineza este o scriere ideografica ce s-a pastrat pana in zilele noastre. Directia de scriere pe acelasi rand era de sus in jos iar randurile se succedau de la dreapta la stanga.

Sensul unui cuvant in limba vorbita se schimba dupa pozitia sa in cuprinsul frazei, dupa gestul care-l insoteste si dupa inaltimea muzicala a tonului. Dictionarul realizat prin secolul al XV-XVI lea al e.n. contine 44.000 de ideograme. 

Treptat numarul lor a fost redus iar in prezent se scrie pe orizontala concomitent cu popularizarea noului alfabet cu litere latine.

Scrieri ideografice mai sunt si cele folosite in Insula Pastelui, scrierea Maya, etc. 

Scrierea silabica a devenit posibila cand nivelul cultural a fost mai ridicat si spiritul de observatie mai accentuat. astfel s-a ajuns sa se inteleaga ca un cuvant este format din sunete ce se pronunta printr-o singura deschidere a buzelor, deci in silabe.

Desigur astfel se reduce numarul semnelor si scrierea devine accesibila unui cerc mai larg de oameni. In aceasta categorie intra scrierile japoneza, cipriota, s.a.

Alfabetul este urmarea fireasca a unei indelungate evolutii cel fenician avand meritul de a fi dat nastere tuturor scrierilor alfabetice in general. Scrierea cursiva feniciana care a aparut pe la inceputul anului 500 i.e.n. se realiza cu ajutorul a 22 de semne pe tablite de calcar, ulcioare sau papirus, de la dreapta la stanga pe orizontala.

Datorita legaturilor comerciale ale fenicienilor, alfabetul s-a raspandit din apus pana in rasaritul indepartat, aparand alte tipuri de scrieri cu diferentieri pronuntate fata de cea feniciana asa cum le cunoastem si astazi: scrierile siriene, alfabetul ebraic, scrierea brahmi, alfabetul arab, etc.

Alfabetul consonantic si vocalic grecesc dovedeste cert originea sa feniciana prin ordinea literelor, formele apropiate si semne deosebite pentru vocale. Constructia literelor grecesti a evoluat continuu pentru ca in secolul al V-lea e.n. sa fie adoptat un alfabet complet. In secolul al IV-lea i.e.n. apare forma cursiva cu trasare mai rapida.

O alta etapa a dezvoltarii scrierii artistice o constituie aparitia alfabetului latin ca o varianta a celui grecesc. Introdus prin intermediul etruscilor, alfabetul latin s-a impus destul de repede, adaptarea fiind usoara, limba latina avand mai putine consoane decat greaca. Din alfabetele grecesti arhaice au fost preluate sunete, unele au fost modificate, altele reasezate.

In locul vechilor denumiri, latinii au desemnat literele dupa sunetul lor. Ca si grecii, vechii romani foloseau in scrierea artistica monumentala numai litere capitale din care au derivat literele mari de tipar. Minusculele au aparut abia in secolul al V-lea e.n., dezvoltandu-se diferit la fiecare natiune.

Reforma scrierii realizata de Carol cel Mare in anul 789 a determinat o raspandire puternica a minusculelor in Franta, Germania si Italia inlocuind treptat celelalte forme, pana la aparitia scrierii gotice a carei raspandire a fost si mai mare.

Din timpul literelor gotice a aparut creionul cu plumb, aur, argint sau arama. Cu stilul de os sau metal romanii scriau pe tablite cerate, folosind partea ascutita la scris, iar cealalta la netezirea suprafetei.

Pe papirus s-a scris cu calamusul de trestie, apoi cu penelul si cu stramosul penitei- calamusul de bronz. Pe pergament si hartie se scria cu pene de gasca (cele mai scumpe erau cele de barza sau de corb) care au fost folosite pana in secolul al XIV-lea, cand a aparut penita din fier.

Cerneala la romani se prepara din negru de fum, clei si apa: Plinius a imbunatatit-o adaugandu-i otet pentru cresterea aderentei. Mai tarziu s-a folosit cerneala de sepia si o solutie adusa din orient asemanatoare cu tusul chinezesc. Cerneala apropiata de cea actuala se fabrica din sulfat de fier si carbunele provenit din ghinda de stejar.

La inceputul secolului al XI-lea incepe folosirea hartiei, iar pe la mijlocul aceluiasi secol, tiparul faciliteaza extinderea cititului si a scrisului.

Tehnica scrierii artistice a fost revolutionata datorita faptului ca gravori de litere, oameni de stiinta si de arta din timpul Renasterii au fost animati de dorinta de a patrunde in lumea proportiilor construind litere. Printre cei care au elaborat scheme de constructie pentru a crea armonia si proportia literelor au fost si matematicianul Luca Paciole sau Leonardo da Vinci, al carui alfabet este cunoscut sub denumirea de scriere arhitecturala.

Respectul pentru logica, echilibru si proportia corpului omenesc sunt ilustrate in literele construite de Geoffroy Tory sau Albert Durer. Mai tarziu formele literelor au capatat unduirea caligrafica cu grosimi diferite, ca scrierea cursiva engleza sau trasaturile rapide ale scrierii din zilele noastre.

In Tara Romaneasca alfabetul latin a fost intrebuintat inca din timpul dacilor da catre constructorii romani trimisi lui Decebal. In anul 1863 alfabetul latin devine cel oficial si cu acest prilej, se adapteaza semne diacritice unor litere pentru a se nota sunetele ă, î, ş, ţ, care nu existau in limba latina. La noi sunt destul de cunoscute si formele de scriere cu caractere vechi.

Alfabetul chirilic care deriva din scrierea greaca a fost conceput in jumatatea a doua a secolului al IX-lea de catre Chiril Constantin impreuna cu fratele sau Metodiu, fiii unui functionar bizantin din Salonic.

In timpul lui Petru cel Mare, alfabetul a fost redus la 34 de semne iar dupa Revolutia din Octombrie a fost din nou supus unei reforme.. Cu ambele modificari acest alfabet este utilizat de catre bulgari, sarbi, muntenegreni. In Moldova si in Tara Romaneasca alfabetul chirilic a fost folosit din secolul al XIV-lea pana in anul 1863 cand a fost inlocuit cu cel latin.

Cifrele pe care noi le numim "arabe" spre a le deosebi de cele "latine", arabii le numesc "indiene"(hindi) pentru ca acestia le-au imprumutat de la indieni. Pana in secolul al XIII-lea in Europa occidentala se foloseau cifrele romane, in Bizant cifrele grecesti iar in Tarile Slave cele chirilice. Scrierea cifrelor la romani necesita prea multe semne pentru numerele cu o valoare mai mare. Ele se mai folosesc si astazi pentru numere mai mici. Primele cifre arabe au aparut in Italia datorita negutatorilor florentini generalizandu-se in secolul al XV-lea in occident si in secolul al XIX-lea in orient.

Autorii studiului pentru tehnica scrierii artistice sunt V.R. Iacobescu si V.V. Iacobescu iar cartea a aparut in 1989 la Editura Tehnica avand 192 pagini bogat ilustrata cu planse.

Citat despre uitare

Uitarea semnifica in gradul cel mai inalt si constructiv-primenitor puterea de a ierta. 

"Pentru că le voi ierta nelegiuirile, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele și fărădelegile lor". Evrei 8:12

Daca pacatele si faradelegile sunt irevocabil iertate si uitate cu conditia de a le recunoaste si a-ti parea rau fara a le mai repeta vreodata atunci salvarea noastra are loc odata cu constientizarea acestei alternative la suferinta provocata de conflicte interioare sau exterioare.

Acest citat despre uitare m-a inspirat sa amintesc despre libera optiune de a ramane captivi unui tipar mental morbid sau de a ne elibera de bunavoie traind in echilibru cu oferta generoasa a principiilor teocratice adanc ingropate pentru a nu produce efecte de trezire si renuntare la obiceiuri patologice cu consecinte peste generatii.

Auzim in jur semeni de-ai nostri exprimand o contradictie in termeni pe care neglijeaza a o analiza: "Eu iert dar nu uit" lucru de altfel imposibil, daca ierti, uiti definitiv. 

Cats of Bucharest photography

Cats of Bucharest are sociable and educated ready to keep up with a new friendship. Can't stop adding a famous quote about these adorable creatures:
“That's the great secret of creativity. You treat ideas like cats: you make them follow you.”
―Ray Bradbury (author, Fahrenheit 451)

Fructul nu cade departe de pom

Romanian proverbs and sayings translated for a better understanding of the spiritual heritage of the great people who lived and will live here in Romania.

The Hermitage Leningrad Western European Art

Album de arta The Hermitage Leningrad Western European Art-Paintings, drawings, sculptures, publicat de Aurora Art Publishers-Leningrad, an aparitie 1984, 336 pagini, format 35x27, supracopera si caseta de protectie. Pentru doritori albumul este disponibil.

Istoria timpurie a Departamentului de Arta Occidentala Europeana se aseamana intrucatva chiar cu istoria Leningradului. Precum Sankt Petersburg a rivalizat cu cele mai somptuoase si luxoase capitale ale Europei, tot asa colectiile de opere de arta Apuseana, colectie inceputa in anul 1764- data oficiala a fondarii Ermitajului, nu a avut nevoie decat de doua decade ca sa ajunga opulenta si varietatea care au plasat-o alaturi de cele mai faimoase colectii europene.

Exponate izolate de arta europeana si-au gasit locul in Rusia in etapele istorice precedente, mai ales in timpul domniei lui Petru cel Mare dar aparitia colectiilor consistente a inceput propriu-zis in a doua jumatate a secolului al optsprezecelea.

Achizitiile timpurii facute de Ecaterina a doua aveau menirea de a decora somptuoasele apartamente ale imensului Palat de Iarna dar in scurt timp, colectia Imperiala a crescut depasind functiunea decorativa devenind un muzeu veritabil, nucleul insusi al viitorului Ermitaj.

Dezvoltarea Muzeului a fost uimitoare si rapida astfel incat primul catalog tiparit la zece ani dupa infiintarea colectiei numara deja 2080 de picturi iar peste inca un deceniu, galeria de pictura continea 2568 de panze.

Succesul colectiei Imperiale a constat si in circumstantele de achizitie ale primelor exponate. In 1764 Ecaterina a doua primeste 225 de picturi ale maestrilor olandezi si flamanzi in schimbul unei datorii fata de trezoreria Imperiului Rus a negustorului berlinez Gotzkowsky.

Aceste capodopere fusesera colectionate pentru Friedrich al doilea al Prusiei care, stramtorat fiind in urma Razboiului de sapte  ani isi luase gandul de la a le mai achizitiona.

Cu resurse financiare nelimitate la dispozitia sa, Imparateasa Ecaterina a doua nu pregeta sa largeasca impresionanta colectie a muzeului.

Albumul reflecta pe deplin splendoare inegalabila a geniului artistic al Maestrilor artei si ofera o calatorie in universul creatiei.