Carti pentru copii si tineret- Colectia Biblioteca scolarului

Editura Tineretului, precum stim cei mai multi care am copilarit in anii '60, a fost o editura care a publicat remarcabile titluri de carti pentru copii si tineret.

Din Colectia "Biblioteca Scolarului" aduc in lumina amintirii celor nostalgici cateva titluri aparute in anii '50:

Salom Alehem- Halal de mine sunt orfan, volum aparut in anul 1956,

D. Bolintineanu- Calatorii, volum aparut in anul 1956,

D. Zamfirescu- Nuvele, volum aparut in anul 1957,

Emil Garleanu- Pagini alese, volum aparut in anul 1956,

Petre Ispirescu- Basme, volum aparut in anul 1956,

************  Poeme maghiare, in romaneste de Eugen Jebeleanu, volum aparut in anul 1956,

************  Scoala de altadata, volum aparut in anul 1955,

Moricz Zsigmund- Fii bun pana la moarte, volum aparut in anul 1956,

Tudor Arghezi- Simple povestiri, volum aparut in anul 1956.

Cartile pentru copii si tineret rezista inca in competitia cu tehnologia oferind deliciul lumii imaginare de care are nevoie fiecare pentru a-si imbogati universul interior. Basmele, povestile, pildele, snoavele, peziile, dramaturgia sunt un izvor nesecat de educatie si cultura absolut necesare unei fapturi in devenire.

Studii şi cercetări de Istoria Artei

Lucrare publicată sub egida Academiei Republicii Populare Române, secţia Institutul de Istoria Artei şi editată la Editura Republicii Populare Române. Cuvântul introductiv de la inceputul numarului 1-2 din anul 1954 este semnat de academician George Oprescu.

 "Studiile de Istoria Artei in ţara noastră nu s-au făcut in trecut pe baze ştiinţifice. Ceea ce se scria in acest domeniu- monografii de artişti sau chiar lucrări mai vaste privind epoci intregi din evoluţia artei româneşti- avea un caracter individualist, pornea din preferinţa autorului pentru un gen sau altul, pentru o personalitate sau alta, consta dintr-o inlănţuire de impresii şi de aprecieri, ori din inşirări de fapte, fără legături cu fenomenele vieţii noastre politice şi sociale[...]
Odată cu reorganizarea Academiei a luat deci fiinţă şi Institutul de Istoria Artei, mai intâi ca instituţie tutelară şi finanţată de Academie, ca Institut de Istoria Artelor Plastice, cu trei secţiuni, apoi in iunie 1951, ca institut autonom al Academiei, cu cinci secţiuni:
una pentru studiul artei populare, a doua pentru studiul artei din epoca feudală, a treia pentru studiul artei moderne şi contemporane, a patra pentru studiul istoriei teatrului in ţara noastră şi a cincea pentru studiul istoriei muzicii in ţara noastră".

Ziarul stiintelor populare si al calatoriilor 1923

Ideea fondarii unei asemenea reviste a avut-o Luigi Cazavillan, care in 1884 editeaza "Ziarul călătoriilor și al întâmplărilor de pe mare și uscat" fiind considerata  "Cea mai veche si mai apreciata revista scrisa pe intelesul tuturor pentru raspindirea stiintei si cunoasterea lumii prin calatorii"

Bogat ilustrat, Ziarul stiintelor populare si al calatoriilor ofera o multitudine de articole din numeroase domenii en vogue: stiinta in mod special, arta, calatorii, spiritualitate si istorie, tehnica, stiri utile, sfaturi practice, umor si celebra rubrica "De toate". 

Cel mai savuros capitol al ziarului era "Rubrica cetitorului" presarata cu intrebari pe masura publicului lui Aristofan din Grecia antica.

Spre exemplificare: 

Cititorul D. Radoslav intreaba: "Cine a introdus si pus baza contabilitatii in Romania si in ce an? Unde a fost primul birou de contabilitate?"

Cititorul D.P. Florin intreaba, retineti, in anul 1923, "Unde pot gasi o carte de limba esperanto, una de limba chineza, una de japoneza, una de indiana, una de  persana si un dictionar de limba esperanto?" 

Periplul in timp ne infatiseaza obiectiv conceptul de evolutie in sensul descresterii acesteia, paradoxal, pe masura trecerii timpului.

VANDUT

Farmacopeea Română- Ediţia a V-a, 1943

Această a cincea ediţie a Farmacopeei Române a fost întocmitâ de dl. Ministru al Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Profesor Doctor P. Tomescu,  prin Decizia Ministerială Nr. 60.761 din 2 Octombrie 1942 şi a fost editată de către Colegiul General Farmaceutic din România.
Cea dintâi Farmacopee românească a apărut in anul 1862, sub domnia marelui Domnitor Alexandru Ioan Cuza şi se datorează celebrului profesor Carol Davila, intemeietorul Şcoalei Naţionale de Medicină şi primul organizator al Serviciului Sanitar al ţării.

VANDUT! 

Colectia "Muntii Nostri"

Munții Noștri este numele unei colecții de ghiduri turistice dedicate regiunilor montane ale Romaniei, publicate de Editura Sport-Turism între anii 1974-1992.

Brandul "Colectia Muntii Nostri", conform http://ro.wikipedia.org/ apartine acum Editurii Cartografice Schubert&Franzke. Cele cateva numere prezentate sunt o parte a indexului de 51 de exemplare editate.

Pe de o parte, aceste volume aveau rolul de a le oferi un material educațional și de studiu geografilor, profesorilor și elevilor/studenților acestora, iar pe de altă parte, toate aceste lucrări aveau și rolul de a răspunde cerințelor turistice ale publicului larg de cititori.

.

Transilvania, Banat, Crisana, Maramures 1918-1928

           În momentul în care monumentala enciclopedie Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul. 1918-1928, apărută integral în 1929 (3 volume, Bucureşti, Cultura Naţională, 1929, în total 1583 p., inclusiv indici de persoane şi de locuri), deci în timpul celei dintâi guvernări naţional-ţărăniste (Preşedinte al Consiliului de Miniştri, Iuliu Maniu), tocmai a apărut, unele consideraţii se impun.

În primul rând, ediţia originală în trei volume masive a ambiţionat să   reprezinte – ceea ce a reuşit cu maximă strălucire şi pentru un timp îndelungat – un tablou şi un bilanţ al evoluţiei şi stării provinciilor după cel dintâi deceniu al apartenenţei lor la România Mare. Opera, evident marcată de un spirit enciclopedist, fusese pregătită de un comitet de redacţie prezidat de D. Gusti, viitorul coordonator al celebrei Enciclopedii a României (4 volume, 1938-1943),  asistat fiind de Emanoil Bucuţa. Ea beneficia de solide contribuţii şi intervenţii, purtând semnătura unor personalităţi ştiinţifice de imens prestigiu naţional şi european – N. Iorga, R. W. Seton-Watson, Emanuel de Martonne, Wickham Steed, Liviu Rebreanu, Onisifor Ghibu, Nicolae Colan, Sextil Puşcariu, S. Mehedinţi, G. Vâlsan, Ştefan Meteş, Zaharia Bârsan, Constantin Moisil, George Moroianu, Sabin Manuilă, Al. Borza, R. Vuia, I. I. Lapedatu, V. L. Bologa ş.a.

Prezint alaturat doar doua dintre ele salvate cu greu de la distrugere sau reciclare.

D.D. Pătrăşcanu- Domnu' Nae, scene din vremea ocupaţiei

Apărută in anul 1921 la Editura Librăriei Steinberg / Fiu din Strada Lipscani no. 94, ediţia de faţă are un tiraj limitat ca mai toate titlurile de aur ale epocii, de doar 100 de exemplare. Volumul este dedicat memoriei lui Gheorghe Gh. Morţun, mort vitejeşte la Topliţa.

Statutele societăţii politehnice

Statutele Soc. Pol. 1892	Buletinul Soc. Politec.1931
Chestiuni de examen 1923	Buletinul+Societatii+Politehnice+1927

Societatea Politehnică din România implineşte in ziua de 19 Decemvrie anul acesta o jumatate de veac de existenţă neintreruptă.

"Societatea Politecnică din România implineşte in ziua de 19 Decemvrie anul acesta o jumătate de veac de existenţă neîntreruptă.

Faptul că această Societate a putut străbate 50 ani,- vreme in care din cei 52 întemeietori ai ei a rămas numai unul in viaţă,-dovedeşte că Societatea a fost intemeiată pe un teren sănătos, pe care valurile de criză prin care a trecut ţara nu l-a putut slăbi.

Ea nu a fost doborâtă, ci din contră a fost bine intreţinută.din cauză că a fost folositoare, că a corespuns unei necesitîţi imperioase pentru viaţa ştiinţifică şi economică a ţării.

Ea a avut scris pe pergamentul pus la temelia ei, cuvintele rostite de Marele Rege CAROL I la 18-30 Octomvrie 1881, după inaugurarea primei linii de drum de fer construită de inginerii români: "Succese strălucite, progrese insemnate, doândite prin noi inşine."

In articolele care urmeză se imbrăţişează chestiuni de ştiinţă pură, de geniu civil şi militar, de tehnică a construcţiilor, transporturilor şi a industriilor. Din ele se poate vedea in ce măsură Societatea Politehnică şi membrii ei au răspuns diviziei de mai sus.

Este  insă locul ca mai inainte să arătăm cum s-a infiinţat Societatea Politehnică, să pomenim pe cei dispăruţi, care prin priceperea lor, prin munca lor, prin dragostea către profesiune şi ţară, au condus, au sprijinit şi au înălţat Societatea noastră.

Vom arăta apoi cum s-a dezvoltat Societatea Politehnică şi de ce mijloace a dispus până azi.

Infiinţarea Societăţii Politehnice

După experienţe foarte costisitoare, şi deseori triste, făcute cu darea in concesiune a lucrărilor publice la streini, in urma răsboiului din 1877, conducătorii patrioţi ai ţării in frunte cu Ion. C. Brătianu au pus pe inginerii români să execute singuri linii ferate, poduri mari şi şi alte lucrări de utilitate publică.

Prima linie ferată executată in aceste condiţiuni a fost linia Buzău-Mărăşeşti, sub direcţiunea Inginerului Dimitrie Frunză, inaugurarea ei s-a făcut in ziua de 18/30 Octomvrie 1881 in prezenţa Regelui Carol I.[...]

[...] Oamenii de ştiinţă, Inginerii, Ofiţerii de arme speciale şi Antreprenorii care se aflau acolo, entusiasmaţi de acest succes al tecnicei române, au găsit că nu mai este timpul de a lucra şi de a se instrui izolat, şi că se impune crearea unei Asociaţiuni puternice  care să lupte pentru propăşirea ştiinţifică şi economică a ţării, şi de aceia, chiar in acea seară, s-au intrunit su preşedinţia ministrului Dabija şi au hotărât:

"A se constitui in Societate de ingineri şi arhitecţi indigeni şi streini, in scopul de a menţine in curentul desvoltării ştiinţei, comerţului şi industriei din celelalte ţări şi a căuta a le pune in raport cu trebuinţele şi necesităţile ţării, prin o discuţiune intinsă in sânul Societăţii". Iată de unde a pornit Societatea Politehnică.

Acesta este un fragment rostit de ION IONESCU, vicepreşedinte al Societăţii Politehnice, cu ocazia aniversării semicentenarului (1881-1931) Societăţii Politehnice.

Clasicii români comentaţi- "V. Alecsandri- Călătorii, Misiuni diplomatice"

VASILE ALECSANDRI călător.

Suntem deprinşi a considera secolul al XIX-lea ca o epocă in care contactul dintre cultura românească şi literaturile străine din Occident, a fost mai strâns ca niciodată.

In răstimpul de la 1820 până târziu după 1870, dorinţa de emancipare politică şi spirituală a Românilor se intâlnise cu o doctrină ca cea romantică, prin definiţie cosmopolită, accesibilă tuturor schimburilor şi imprumuturilor reciproce.

In felul acesta, reprezentanţii cei mai distinşi ai literaturii noastre de acum o sută de ani, luând contact direct cu cele mai expresive personalităţi şi opere din câte le putea oferi Romantismul uceniciei lor literare, au introdus in literatura românească nu numai procedeele scriitorilor pe care-i imitau, dar şi "temele" pe care le ilustrau Romanticii apuseni cu râvnă şi zgomotos succes.

Una din aceste "teme", pe care secolul XIX o moştenise in bună parte de la Enciclopediştii celui anterior, era aceea a exotismului in timp şi in spaţiu, adică predilecţia pentru pitorescul oferit de indepărtata epocă medievală, fie pentru cadrul viu colorat pe care-l ofereau imaginaţiei romantice unele ţări mai indepărtate, precum era Extremul Orient, Orientul musulman ori elenic, Italia, Spania, Africa, alături de Nordul scandinavic.

Literaturile romantice se populau in felul acesta cu castele medievale şi cu trubaduri indrăgostiţi de plăpândele castelane nu mai puţin romanţioase.

Această temă a ruinelor intens cultivată de toţi Romanticii străini, a circulat nu mai puţin apreciată de ai noştri, de la Vasile Cârlova la Gr. Alexandrescu şi chiar la Eminescu.

"Bolnavi" de "răul veacului", singura consolare a pesimismului Romanticilor, care se părea in stare să calmeze vitalitatea exuberantă şi elanul cotropitor al acestor teribili "copii ai veacului", singura lor consolare a rămas Iluzia.

Scriitorii români din generaţia  lui Vasile Alecsandri n-au făcut excepţie de la ceastă tendinţă unanimă.

Exemplele stau la-ndemâna oricui, incepând cu Asachi insuşi, spre a continua cu cei mai de seamă fruntaşi ai istoriei literaturii româneşti a veacului in discuţie: Nicolae Bălcescu, Bolintineanu, Ion Codru Drăguşanu, Mihail Kogălniceanu, Heliade Rădulescu, Nicolae Filimon, Ion Ghica, Papiu Ilarian, Costache Negri, Eufrosin Poteca, Alecu Russo şi numeroşi alţii.

 Apărut la Editura "Scrisul Românesc- Craiova" in Colecţia "Clasicii Români Comentaţi" sub ingrijirea lui N. Cartojan, volumul de faţă "V. Alecsandri- Călătorii, Misiuni Diplomatice", căruia i se adaugă şi comentariul Conferenţiarului Alexandru Marcu, continuă prestigioasa colecţie care nu necesită alte prezentări.

Monografia Liceului Gh. Lazăr 1860 -1935

Apărută in anul 1935 la Institutul de Arte Grafice "Luceafărul" din Bucureşti cu prilejul împlinirii a 75 de ani dela infiinţarea liceului, monografia prezintă detaliat perioada parcursă de la deschiderea porţilor.

Este important de ştiut că această lucrare comemorativă s-a tipărit in 3000 de exemplare dintre care 300 pe hârtie Kunstdruck, numerotate de la 1-300, şapte sute pe hârtie velină, numerotate de la 301-1000 şi două mii pe hârtie semi-velină, numerotate de asemenea.. Exemplarul de faţă poartă numărul 256 făcând deci parte din prima serie.

Tabla de materii este structurată in XI capitole urmate de un indice alfabetic.

Primele file sunt ilustrate cu portretele: Domnitorului Alexandru Ioan I Cuza- intemeietorul gimnaziului "Gh. Lazăr", Regelui Carol I, Regelui Ferdinand şi M.S. Regelui Mihai.

In seria de figuri eroice ale culturii şi simţirii româneşti, Gheorghe Lazăr se inscrie printre acestea. S-a născut in anul 1779 in Ardeal intr-un sat românesc din vecinătatea munţilor satul Avrig, din apropierea Sibiului, centrul mişcărilor de cultură şi simţire românească.

Cuvântul introductiv aparţine lui Mihail Stoicescu, directorul liceului de la acea vreme care prezintă cu emoţie inaugurarea la 1 Ianuarie 1860 a firavei instituţiuni. Nimeni dintre cei care asistau la festivitatea din casele boierului Măcescu, n-ar fi putut bănui că, in curând, acest gimnaziu avea să se ridice pe o treaptă inaltă  şi că avea să-şi impletească statornic soarta cu aceea a culturii şi a dezvoltării neamului românesc.

Pentru cei inetresati volumul poate fi vizionat si aici.

Mihail Gr. Posluşnicu- Istoria Muzicei la români

Situat printre personalităţile botoşenene, Mihail Grigore Posluşnicu s-a născut la 14 noiembrie 1871, în Suceava, provenind dintr-o familie de intelectuali. După terminarea şcolii primare, urmează la Iaşi cursurile Liceului Internat şi ale Conservatorului de Muzică (1893-1898), având printre profesori pe Gavriil Musicescu, Teodor C. Burada şi Enrico Mezzetti.

Muzician cu preocupări complexe, pe lângă munca la catedră, a desfăşurat o susţinută activitate ca animator cultural şi muzicolog de prestigiu, a editat manuale pentru învăţământul inferior şi superior. Domniei sale îi datorăm apariţia in anul 1926 la Editura "Cartea Românească" a excepţionalei lucrări de faţă : "Istoria muzicei la români".

VANDUT

Cărţi Filosofie(1)- David Şafran- Pedagogia morala la Fr. W Foerster

Lucrarea de faţă (...) caută să evidenţieze un nou aspect al cercetărilor teoretice cu caracter ştiinţific. Ea desvăluie acele din preocupările noastre ce se indreaptă către domeniul istoriei doctrinelor de educaţie şi cu deosebire a acelor cu caracter social. 

De unde in lucrările noastre anterioare căutasem a evidenţia aspectele teoretice, practice sau de mistică educativă, in această lucrare atacăm numai unul din aspectele cele mai importante ale istoriei doctrinelor pedagogiei contemporane.

Este vorba de "Pedagogia morală a lui Fr. W. Foerster", educator cu profundă influenţă asupra pedagogiei contemporane, morale şi religioase, cu caracter democratic.

Lucrarea a fost prezentată ca teză de doctorat.

Cărţi rare(11)- Basiliu C. Siaicariu- Elemente de Geografia Antica

Lumea cunoscută de romani in timpul Republicii, lucrată de BASILIU C. SIAICARIU, Professore de Istoria şi Geografia la liceulu Matheiu Bassarabu. Această carte a apărut in anul 1866.

The world as Romans knew during the Republic, by BASILIU C. SIAICARIU, professor of History and Geography at Matheiu Bassarabu high school. This book was written in 1866.

Cărţi rare(10)- Nicolae Iorga - Histoire des Roumains et de la romanité orientale

Saved from fire, books reveal history as it is! Who wants to hide history? Do you know the answer?... Try to mix water and oil! In a few moments, each will be back again to their natural form...