Theodor Sperantia - Pantalunii


carti+Carti+satira+si+umor+Umor+românesc+umoristi+romani


Un creştin, pe cât se spune,
Cam de loc de la Gâdinţi,
Vrând şi el să se' nnoiască
Pentru Patru-zeci de Sfinţi,
Hotărăşte ca să'şi facă
De-o cam dată pantaluni,
Dar să-i facă buni să-i aibă
Şi de Paşti frumoşi şi buni.
Merge deci, in târg la Roman,
Cercetează, răscoleşte,
Şi-un postaf cu dungi albastre
In sfârşit işi târguieşte.

                                                             Are acum postaf creştinul,
                                                             Dar un lucru' l dă pe gânduri:
                                                             Să nu-i facă croitorul,
                                                             Pantaluni ca' n alte rânduri;
                                                             Că' n mai multe rânduri bietul
                                                             Pantaluni când poruncise,
                                                            Croitorul' n totdeauna
                                                            Tot prea scurţi ii nimerise

  Merge deci la croitorul,
  Şi de grije vrând a-i da
  Nu cumva iar scurţi să-i facă,
  Ii vorbeşte cam aşa:
  Iată' ţi dau postaf, jupâne
  Mă cunoşti că-s din Gâdinţi,
  Pantaluni să-mi faci dintr' insul
  Pentru Patru-zeci de Sfinţi,
  Patru-zeci de Sfinţi ascultă,
  Vezi, postaf  frumos, in dungi;
  Pentru Dumnezeu vezi, insă
  Să mi-i faci ceva mai lungi.
                               
                                                           Cum vorbeşte omul, insă,
                                                           De postaful lui cu dungi,
                                                           Şi cu grijă ca să-i facă
                                                           Pantaluni destul de lungi,
                                                           Incurcând pe Sfinţi in vorbă,
                                                           Şi' ncurcând pe Dumnezeu
                                                           Croitorul altfel lucrul
                                                           Il pricepe' n gândul său:
                                                           Lui ii pare că biet omul
                                                           Poate' n mintea lui săracă
                                                           Sfinţilor vrea, pantaluni,
                                                          Şi lui Dumnezeu să-i facă.


Deci intreabă croitorul:
- Vrei să-ţi fac chiar pentru Sfinţi?
- Da, da, da, mai este vorbă,
Zice omul din Gâdinţi.
Pentru Sfinţi, mă rog, jupâne,
Căci aşa mi-e gustul mie;
Pentru Dumnezeu, vezi, insă,
Ca mai lungi ceva să fie.
- Bine, croitorul zice,
Dacă' ţi este aşa pe plac
Lasă atunci postafu-aice
Şi m' apuc eu de ţi-i fac.
                                                          Bine, zice croitorul,
                                                         Şi postaful omul' l lasă;
                                                         Unu' ncepe să croiască
                                                         Celălalt se duce- acasă.
                                                         Deci lucrează croitorul
                                                         Cam de joi şi până luni;
                                                         Face patru-zeci şi una
                                                         De părechi de pantaluni
                                                         Patru-zeci mai mărunţele
                                                         Sfinţilor pe gândul său,
                                                         Iar a patru-zeci şi una:
                                                         Mai lunguţi lui Dumnezeu.

Când mai vine iar la Roman
Omul nostru din Gâdinţi
Pantalunii să' şi ia gata
Pentru Patru-zeci de Sfinţi,
Croitorul cum il vede
Zice: hei, bine-ai venit,
Căci cu Sfinţii Dumitale,
Drept să-ţi spun, m' am zăpăcit
Ştii, o zi' ntreguţă' ntreagă
Mi-am pierdut' o cu croeala,
Iar cusutul şi' ncheiatul
Dracu' i ştie socoteala.
                             
                                                     - Ei, şi cum, intreabă omul,
                                                     După cum te văd pe spus,
                                                     Par' că vrei să' mi spui că incă
                                                     Pantalunii gata nu-s?
                                                      - Ba sunt gata, dar gândeşte
                                                      Muncă, frate, ce-am avut!
                                                     Numai găuri câte fost-au,
                                                     Numai nasturi ce-am cusut!

- Ei, au fost cum e să fie,
Cum se cere negreşit;
Ce te plângi aşa, jupâne,
Dă-i să' i văd cum au ieşit.
- Da, i-aduc; dar cum să iasă,
Au ieşit destul de bine,
Au ieşit că pot eu singur
Să mă laud chiar pe mine.
Cu aste vorbe croitorul
Dă să-i cate
Să-i arate
Iară omul il aşteaptă
Şi cu gândul se tot bate
Ce fel fi-vor pantalunii
Din postaful lui cu dungi?
Fi-vor nimeriţi ei bine?
Fi-vor ei destul de lungi?

                                                      Când gândeşte el mai bine,
                                                      Croitorul iată vine
                                                      Şi-i aduce vraf, grămadă
                                                      Pantalunii ca să-i vadă
                                                       Iar apoi când croitorul
                                                     Tot părechi, părechi ridică,
                                                     Omul stă, holbează ochii
                                                     Par' că n' are ce să zică
                                                    - Şi ce-i asta? intreabă' urmă
                                                    Omul nostru din Gâdinţi.
                                                     Pantaluni, răspunde celalt
                                                     Pentru patru-zeci de sfinţi
                                                     - Cum?! Dar pentru Dumnezeu, bre?!
                                                    Din postaful meu cu dungi?!...
                                                    - Da, da, sunt şi pentru dânsul,
                                                    Iată-i ici, ceva mai lungi...

                                                                           Th. D. Speranţia

Civilizaţii, naţiuni, popoare, populaţii

Preambul:
Caracterele pruncilor fiecărei spiţe intră in grija iniţiaţilor in educaţie. Fiecare naţie se opreşte cu evoluţia când işi atinge propria limită. Cei care au rămas Civilizaţii, şi-au educat caracterele rezultând de aici Modele. Cei care mai aşteaptă incă, au rămas doar populaţii.
Model de civilizaţie, China, cu peste 200 de milioane de şcolari, are grijă de viitor.
Florin+Szondi+Shifu+eseuri
Florin+Szondi+Shifu+eseuri
Iniţierea micuţilor incepe sever:"Mens sana in corpore sano".Spiritul liber şi trupul viguros. Zâmbetul candid al micuţilor răsplătind din plin strădania Maestrului,Shifu Florin Szondi, asemenea lui Master Yoda cu micii padawan-i. Vă las plăcerea descoperirii multor surprize, căci nimeni n-a fost vreodată Profet in Ţara sa.

WEBIT 2011. România pe locul I, din 79 de ţări. Miron Manega pe locul IV mondial, din 1.751 de participanţi

Data publicarii: 04.10.2011 00:01:00

Nu consider că e degradant să te lauzi cu ce ai făcut. E degradant să te lauzi cu ce au făcut alţii, „ciordind” din meritul lor. Aşadar, la concursul internaţional de vizibilitate online WEBIT 2011, România a terminat pe primul loc, cu 89.640 de voturi, urmată de Italia cu 56.730 de voturi şi Bulgaria cu 30.350 de voturi.

Este important, în analiza ce urmează, numărul participanţilor pe ţări, cel puţin la primele clasate:
I. România – 132 participanţi
II. Italia – 250 participanţi
III. Bulgaria – 267 participanţi
IV. Macedonia -103 participanţi
V. Grecia – 91 participanţi etc.
La nivel de concurenţi individuali, clasamentul mondial al primilor 10 arată aşa:
1. Annarita Ruberto (Italia) - 15.523 de voturi;
2. Florinel Nicolai Deciu, alias „Ţarul Nicolai” (România) - 13.392 voturi;
3. Caterina Policaro (Italia) - 10.984 de voturi;
4. Miron Manega, alias „Ivan cel Groaznic” (România) - 9.186 voturi;
5. Virgil Dan Amza (România) - 5.280 de voturi;
6. Jechka Nacheva (Bulgaria) – 4.380 de voturi;
7. Krasimir Georgiev (Bulgaria) – 3.925 voturi;
8. Mona Bernhart-Lorinczi (România) – 3.727 voturi;
9. Radu-Dănuţ Munteanu (România) – 3.481 voturi;
10. Stefan Chorbanov (Bulgaria) – 3.228 voturi.
 Social+Media+Webit+2011Social+Media+Webit+2011
La poziţia 41 se termină lista "Ţarului Nicolai" şi a lui "Ivan cel Groaznic"
Să-i dăm Ţarului ce-i al Ţarului...
Aşadar, în primii zece se află 5 români, 3 bulgari şi două italience.
România a fost reprezentată în această competiţie de 3 grupuri:
- cei autointitulaţi „oastea lui Ştefan cel Mare” (grupul Tetatet) - 57 de participanţi;
- „armata Ţarului” (grupul intrat pe piramida lui Florinel Nicolai Deciu, alias „Ţarul Nicolai”) – 39 de participanţi;
- 36 de „independenţi”, care au votat individual.
Şi acum, „să-i dăm Ţarului ce-i al Ţarului”: numărul voturilor cumulate de „armata” sa de 39 de oameni (din totalul de 132 de participanţi) a fost de 64.175, ceea ce reprezintă 71,56% din totalul voturilor pentru România. Ţinând cont că Italia a avut în total 56.000 de voturi (cu 250 de participanţi), practic România putea câştiga competiţia pe ţări doar cu „armata Ţarului”. (adică 39 de români puteau ânvinge lejer 250 de italieni). Ponderea următoare în numărul de voturi a avut-o „oastea lui Ştefan cel Mare” (grupul Tetatet – 57 de oameni) coordonată de Dan Virgil Amza: 22.570 de voturi, adică 25,18% din voturile României. Cei 36 de independenţi au cumulat împreună 2.895 voturi, ceea ce înseamnă abia 3,26% din totalul României. Concluziile - referitor la raportul resurse umane/performanţă - se impun de la sine.
... şi lui Ivan ce-i al lui Ivan!
Şi dacă i-am dat „Ţarului ce-i al Ţarului”, să-i dăm ce i se cuvine şi lui „Ivan cel Groaznic”, adică subsemnatului. M-am „înrolat” de bunăvoie în „armata Ţarului” şi am „recrutat”, pentru competiţie, 15 oameni, la care s-au mai adăugat, prin mecanismul piramidei, şase. Deci 21 de oameni (din 39), veniţi pe filiera Miron Manega/CERTITUDINEA, au participat la această frumoasă victorie a României. Nu mai calculez care a fost contribuţia de voturi a piramidei lui „Ivan cel Groaznic” (subsemnatul), precizez doar că, în strategia convenită, aceasta este cvasi-proporţională cu numărul de oameni. Coordonarea efectivă a competiţiei i-a aparţinut însă „Ţarului”, care mi-a explicat şi mecanismul concursului.
"Quod licet bovi, non licet Iovi”
Am explicat cu altă ocazie ce m-a determinat să-l aleg pe "ţar" pe post de coordonator, şi nu pe Dan Virgil Amza, eu venind cu o întârziere de o săptămână în această competiţie. Acum mă felicit, căci suspiciunile mele, în privinţa atitudinii diriguitorilor de la Tetatet, s-au confirmat. Consider că o parte din acest grup s-a comportat de o manieră necolegială şi antinaţională. Trecând peste „asperităţile” dintre Florinel Nicolai Deciu şi Dan Virgil Amza, pe care le-am crezut simple refulări copilăreşti, în clipa în care subsemnatul a căpătat un avans mult prea mare ca să mai poată fi ajuns de Dan Virgil Amza, acesta a renunţat la competiţie şi a trecut în „tribune”, unde a început să facă pariuri împotriva „Ţarului” şi, implicit, a echipei sale. Ceea ce nu mai are scuza unei reacţii de moment, căci, „răsturnând” o celebră expresie latină, asertez aşa: „quod licet bovi, non licet Iovi”. Adică un lider, un şef sau un comandant nu are libertatea frivolă a unui soldat, pentru că el e răspunzător moral şi statutar de oamenii pe care-i coordonează. Or, mie mi se pare că Dan Virgil Amza a indus membrilor Tetatet, prin atitudinea adoptată, un comportament similar cu al său. Onorabil ar fi fost ca votingul să continue, chiar dacă România nu mai însemna Tetatet.
Despre naţionalism...
Practic, noi, cei 39 de „combatanţi”, am rămas să luptăm singuri cu italiencele, care şi-au abandonat şi ele echipa (cea mai numeroasă din concurs), votând numai pentru ele. Italiencele au învins, într-adevăr, dacă luăm în considerare performanţă individuală (locurile I şi III mondial), dar Italia a pierdut. Noi nu am câştigat locul I la "individual", în schimb ne-am adjudecat locurile mondiale II (Florinel Nicolai Deciu), IV (Miron Manega) şi V (Dan Virgil Amza), ca să mă refer numai la primele cinci poziţii. În plus, ceea ce considerăm a fi marea noastră performanţă, e faptul că România a câştigat la scor în faţa tuturor celor 79 de ţări. Aşa că, dacă e vorba de patriotism sau naţionalism (pentru a răspunde unor reproşuri făcute de Dan Virgil Amza, în numele Tetatet, la adresa „alias”-urilor slave adoptate de noi), reamintesc că am „luptat” sub steagul României şi am câştigat.
„Dăruind, vei dobândi”
Sub acelaşi steag au votat şi români de altă cetăţenie, ca şi cetăţeni de altă etnie, cu sau fără cont WEBIT de participare în concurs. Am primit şi am oferit voturi şi unui sudanez, care a reuşit, prin echipa României, să ajungă pe locul 22. Unora li s-a părut incorect ca un african să primească atâtea puncte (1.256), el fiind singurul concurent din ţara sa. Nouă ni s-a părut în spiritul concursului, atâta timp cât toată echipa a primit voturi de la el. „Dăruind, vei dobândi”, nu?
Dar, dincolo de toate aceste distorsiuni, parţial inerente, ale unei competiţii epuizante, mi se pare inacceptabilă tendinţa de confiscare a meritelor victoriei de către cei (cel) care mai degrabă a(u) subminat-o. Căci contribuţia reală a fiecăruia este cea pe care o exprimă cifrele de mai sus. VAE VICTIS!
P.S. Pentru a înţelege cât mai mulţi cum a fost posibil ca echipa României să obţină, cu o mână de oameni (39) locul I în lume la un concurs internaţional de vizibilitate online (şi pentru a nu cădea, totuşi, în păcatul laudei de sine, subsemnatul fiind părtaş la această victorie şi deţinător al locului 4 mondial), este mai bine să-i lăsăm pe străini să vorbească. Alexander Chalkidis, participantul grec la Webit 2011 (şi deţinător al locului 26 mondial), a scris pe site-ul său, cu uimire şi admiraţie, un articol elogios despre "invazia românească" şi solidaritatea din echipa „Ţarului Nicolai”, pe care le defineşte ca fiind "naţionalism în cea mai simplă formă" sau "altruism naţionalist"...
Social+Media+Webit+2011
WEBIT 2011.Cum a introdus echipa României termenul "Naţional" in Social Media

Avem tendinţa de a crede că Social Media este o activitate individuală. Foarte centrată pe propria persoană. Desigur că este "socială", dar de multe ori constatăm că "cercurile" sau "grupurile" sunt mai mici şi fragmentate până intr-o măsură in care se trivializează categorisirile de tip vechi.
Apariţia naţiunii-stat

1) O ţară este, fireşte, o creaţie artificială, dar foarte puternică. Cu uimire am constatat cum concurenţii români din acest an de la "Webit" ne-au tăvălugit pe toţi şi au ocupat toate poziţiile din top. România a ocupat ferm, fireşte, şi locul 1 pe naţiuni.
Cum au reuşit acest lucru?
2) Cititorii blogului meu grecesc ştiu despre faptul că mi-a luat destul timp (cam o mare parte din an) să inţeleg cum şi de ce această competiţie funcţionează. Este fascinant cum poţi îndemna oamenii să-ţi dea votul, eu fiind unul care a incercat cam orice pentru acest lucru. Mi-am monitorizat prin măsurători campaniile de promovare, mi-am luat notiţe care grup de pe Facebook reacţionează mai bine, care tag-uri, la care oră din zi este mai bine să te promovezi. Am ajuns repede nr. 1 in Grecia şi nr. 9 mondial, lucru deloc rău după câteva zile de muncă, printre alte proiecte.
3) Dar după asta a inceput invazia românească. N-au mers in salturi ca noi ceilalţi. La inceput am crezut că trişează. Ceva programe automate sau vreo chestie de genul acesta. Dar acest lucru ar fi fost uşor de descoperit de către organizatori mai ales la accesarea link-ului bit.ly. Statisticile evidenţiază că, în cazul meu, am măsurat peste 4000 de click-uri venite din diverse bloguri pe link-ul meu şi cred că măcar 10% din ele m-au votat. Dacă românii ar fi trişat, voturile ar fi coincis cu click-urile. Ar fi fost prea frumos ca să fie adevărat.
4) După toate astea, m-am dus să traduc în Google blogul concurentului principal din România şi iată ce am găsit: "Votaţi cu toţii, toată lista..." Naţionalism in cea mai simplă formă. Simplu, inteligent, social şi viral. Sincronizare perfectă (dar, din păcate, prea târzie pentru cei care ar fi dorit să facă la fel) şi echipa României câştigă. Scurt pe doi! Data viitoare, când mă voi gândi la ceva "social", nu voi uita aspectul altruist al naţionalismului ca forţă de mobilizare. (Alexander Chalkidis)

Webit 2011- Cronică

Social+Media+Webit+2011
Motto: "Poţi deveni tată furând copilul cuiva?"
"Prin dispariţia valorii, nonvaloarea devine valoare?"
Solidaritatea Rasei Omeneşti exultă la nevoie, mai ales intr-o competiţie de durată la care pot participa doar cei care sunt capacitaţi să reziste. Finalul concursului de influenţă online are următoarele rezultate pentru România:
1) Prestigiu: Locul 1 Mondial detaşat.
2) Efecte in social media mondială: Alexander Chalkidis, evidenţiază "Invazia românească", analizând temeinic fenomenul.Social+Media+Webit+2011 
3) Solidaritate altruistă prin sprijinul primit necondiţionat de la un colos civic: Mişcarea Euro-Civică Română, pe de-o parte, şi de la Imperiul de reţele sociale ale neobositului coechipier-brand, Miron  Manega, alias Ivan cel Groaznic, pe de altă parte.
.Social+Media+Webit+2011Social+Media+Webit+20114) Sprijin atât din partea echipei Israelului care ne-a votat in bloc, cât şi din partea unicului concurent  din Sudan(bogata Nubia Antică). La rândul nostru, potrivit principiului: "Nimeni nu este profet in ţara sa", le-am acordat sprijinul cu următoarele efecte: Sudan- Locul 10 Mondial iar Israel locul 12 Mondial. In febra concursului, puţini au remarcat persnalităţile discrete din "diaspora" Tzarului: Lucreţia Berzintu, Ovidiu Bufnilă, Gelu Vlaşin... Nucleul advers din Echipa Naţională, condus de un fost coleg de facultate, al cărui nume nici nu merită a fi pomenit, mânat de insuşiri tipice grupului din care, dacă eşti normal şi integru, nu poţi dori să faci parte, a pornit spre sfârşitul concursului, ofensiva boicotării propriei echipe, a României adică, trecând din arenă, unde a suferit o infrângere severă(doar intr-o noapte splendidă de toamnă), in "tribune" devenind comentator sportiv-fabulist, unde a inceput să parieze cu năduf, impotriva propriilor coechipieri. Stiu asta din spusele lor care sunt afişate public, dezonorând atât conceptul de Forum( anticii i-ar "inălţa"), cât şi mediul academic din care acest personaj pretinde(sic!) fără a dovedi, că face parte. Hârtiile pe post de diplome, in funcţie de granulaţie, pot fi utilizate in multe scopuri. Alătur statisticile negru pe alb, astfel incât cei care incearcă să confişte rezultatele victoriei depline a Echipei Tzarului, dedicând-o aiurea cui le iese in cale, să nu poată justifica ceea ce afirmă. Eternul conflict dintre Orizontul de aşteptare şi Realitate le joacă feste şi acestor imaturi care cred că forumelul lor este un Facebook românesc. Dacă s-ar fi jucat cu găletuşa in copilărie, acum ar fi avut şanse să fie copţi... Dar asta e! Poţi creşte la trup dar poate să-ţi rămână INIMA mică... Acest concurs a scos in evidenţă Caractere şi nu diplome, sau titluri universitare. Prin delaţiune şi eliminarea Valorilor, nonvalorile cu alias(dr.) nu vor deveni niciodată valori. Mulţumesc totuşi minusculului forumel care nu a ajutat in final la asaltul Porţilor Romei, căci, dacă s-ar fi intâmplat aceasta, ar fi trebuit să impart Gloria( Locul 1 Mondial) cu ei. Aşa cum goliciunea trupească este ascunsă de veşminte, şi caracterele se pot ascunde sub un munte de mucava...

Webit 2011 şi discriminarea bloggerilor

Păstrând entuziasmul tinereţii, imi plac provocările şi le caut pentru a mă pune la incercare. Una dintre ele a fost inscrierea mea in concursul de influenţă online Webit 2011 sub aliasul de blogger TZARUL NICOLAI, cu care am fost bine primit in toate comunităţile de bloggeri worldwide, fără a mi se cere numele real, poza, numărul de la pantofi şi arborele genealogic.
M-am inscris la invitaţia fostului meu coleg de facultate, Dan Virgil Amza, membru influent al comunităţii Tetatet.ro. De la inceput am avut fricţiuni in privinţa aliasului meu, cu toate că in acest concurs s-au mai inscris numeroşi concurenţi cu alias-uri. Evident că mi-am asumat toate riscurile in cazul in care aş fi fost suspendat, lucru care s-a şi intâmplat.
Dar despre asta voi povesti mai târziu. Intenţia iniţială a colegului meu de a mă inscrie la Webit 2011 a fost de fapt o incercare de racolare a mea in vederea obţinerii a 5 puncte de influenţă de la gruparea din care face parte in cazul in care m-aş fi inscris in această comunitate, cerându-mi să-mi schimb aliasul de blogger in nume real cu poză şi CV, lucru pe care eu l-am refuzat sistematic dat fiind faptul că incă mai cred in valoarea protecţiei intimităţii asigurată şi garantată de regulile scrise şi nescrise ale Internet-ului dar şi de Codul Civil Român in vigoare.
Refuzul meu sistematic de a mă inscrie intr-o comunitate ca aceasta şi acumularea de puncte care m-au propulsat pe locul 2 in România şi pe locul 4 mondial, fără sprijinul acestei părţi a echipei României care a declarat public că nu mă va susţine decât dacă mă voi inscrie in Tetatet.ro, a stârnit o campanie publică pe acest forum, culminând şi degenerând intr-o campanie vădit xenofobă, intolerantă cu indemnuri la ură şi violenţă.
Aparenţa liniştii dinaintea furtunii, făcea ca echipa să pară unită in scopul ei. Aliasul meu de blogger a stânjenit comunitatea Tetatet.ro până acolo incât a concluzionat că orice grandoman care-şi deschide un cont cu aliasuri ca "Regina Elisabeta" sau "Tzarul Nicolai" trebuie adus in faţa plutonului de execuţie. Am realizat citind aceste comentarii publice că am fost invitat să mă inscriu intr-o comunitate xenofobă şi intolerantă care crede că poate spune orice terfelind pe oricine care nu are "cetăţenie Tetatet.ro". Şocantă este toleranţa Admin-ilor Tetatet.ro faţă de discuţiile extremiste de pe forum, dar aceasta este de pe acum treaba Parchetului General. Aventurile Webit 2011 continuă cu suspendarea mea temporară. In urma demersurilor făcute către Comunitatea Academică Europeană, Curtea Drepturilor Omului, Onoratul Consiliu al Ambasadorilor Webit, dar mai ales către toţi sponsorii Congresului şi concursului, am fost repus in drepturi ca o dovadă de fair play.
Alături de coechipierul meu MIRON MANEGA şi alţi câţiva entuziaşti mai jos enumeraţi, fiind izolaţi in propria echipă a României de membri comunităţii Tetatet.ro care au confiscat discreţionar echipa României pentru gloria grupului din care fac parte, solicităm sprijin public prin votarea in bloc a acestei liste de participanţi izolaţi mioritic in propria echipă. Presiunile psihologice la care sunt supuse diverse persoane pentru a se inscrie in această comunitate aducând puncte de influenţă celui care le aduce, au făcut in cazul de faţă victime.
O altă colegă de blogosferă, d-na Constanţa Abălaşei-Donosa, persoană de bună-credinţă cu intenţii nobile, a fost ademenită de acelaşi Dan Virgil Amza, să se inscrie in comunitatea Tetatet.ro, tot pentru aceiaşi 30 de arginţi- 5 puncte. A fost insă de ajuns ca doamna să pomenească aliasul meu de blogger şi să-şi declare susţinerea atât pentru mine cât şi pentru echipa României la Webit 2011, moment in care a sărit pe dânsa o haită cu veleităţi cadriste, intolerantă, xenofobă, antirusească( vezi comentariile faţă de aliasul de blogger TZARUL NICOLAI), doamna fiind abuzată psihologic şi emoţional, derutată că sunt rus şi că nu pot reprezenta echipa României la Webit 2011.
Ba mai mult decât atât, o altă  veleitară cadristă pe nume Laura Gamulea, a instigat la ură şi violenţă, făcând următoarele declaraţii publice: " Un pseudonim este doar un pseudonim şi atât. Dacă eu imi fac un cont "Regina Elisabeta" asta nu inseamnă nici că sunt regină, nici că sunt englezoaică. Inseamnă doar că sufăr de grandomanie. Am auzit că se tratează boala asta. Cu un pluton de execuţie."
Cu totul alta ar fi fost situaţia dacă m-aş fi inscris in această comunitate, lucru căruia dacă i-aş fi dat vreodată curs nu mi-aş mai fi putut linişti conştiinţa. Am semnalat public etica şi conduita de pe un forum autodeclarat "civilizat", astfel incât fiecare să aibă grijă când este ademenit să se inscrie in vreun grup sau comunitate.

In acest prim episod nu-mi mai rămâne decât să vă urez SUCCES LA VOTARE. Aveţi răbdare şi votaţi-i pe TOŢI, fără excepţie pentru că astfel, echipa câştigă mai multe puncte. Astfel vom invinge impreună căci nimeni nu reuşeşte singur!

1 Tzarul Nicolai(Florinel Nicolai Deciu)  http://bit.ly/bPrifT
2 Miron Manega  http://bit.ly/bfcH6d
3 Mişcarea Euro-Civică Română  http://bit.ly/9yufXA
4 Radu Gamulea  http://bit.ly/cp58xA
5 Lucretia Berzintu  http://bit.ly/ds0diH
6 Dan-Octavian Catana  http://bit.ly/8ZT8A2
 7 Loredana Ganescu  http://bit.ly/9i81A4
8 Milky Way Galaxy  http://bit.ly/b4Atfq
9 Marcel Raducu  http://bit.ly/cHaKxS
10 Elena Raducu  http://bit.ly/dtZJ5P
11  Gelu Vlasin  http://bit.ly/a3TnyZ
12 Marius Erimia  http://bit.ly/c95304
13 Constanta Abalasei-Donosa  http://bit.ly/bQur3l
14 Rodica Eugenia Fiedler  http://bit.ly/cNg4Ik
15Angela Furtuna  http://bit.ly/9TxMFd
16Eduard Cristian Ionita  http://bit.ly/9kzU3R
17 Ana Break  http://bit.ly/92RH7B
 18CodreanTironViorela  http://bit.ly/c9Zx6I
19AncaLupu  http://bit.ly/ao8IRe
20DorinaCiocan  http://bit.ly/9xqNFw 
21 Dorina Ciocan  http://bit.ly/bEgbOv
22 Oana Călin  http://bit.ly/cn1lsz
23 Ovidiu Bufnila  http://bit.ly/c14vr0
24 FLORINEL NICOLAI DECIU  http://bit.ly/aQJJTg
25 Clanul Liceenilor( MIRON MANEGA)   http://bit.ly/arlSto
 26 Horatio Corneliu  http://bit.ly/cvaXwD
 27 Mihai Antonescu  http://bit.ly/aZtcCu
 28 Constantin Zolog  http://bit.ly/dlkjJr
 29 Ibrahim Musa  http://bit.ly/96BsEx
  30 Marius I  http://bit.ly/ais22Q
  31 Becart Valentina  http://bit.ly/dpecWl
  32 Mona Bernhardt- Lorinczi  http://bit.ly/9ok2fw
   33 Victor Geza Gondos  http://bit.ly/gG0b1b
   34  Paul Oprea  http://bit.ly/f0nYWy
  35 Dana Andronie      http://bit.ly/qyXfGe
   36 Claudiu Manea  http://bit.ly/okvi0k
   37 Stefan Ilie  http://bit.ly/n37Zhp
   38 Creteanu Ion    http://bit.ly/pIuPLB
   39 Roni Caciularu  http://bit.ly/q4DEww










Webit 2011 şi România Mare Digitală

De departe cea mai plăcută surpriză a acestui concurs pentru noi ca români este România Mare Digitală. România se află pe locul 2 mondial iar sora noastră Moldova pe un merituos loc 4 lăsând in urmă numeroşi "dinozauri" ai mediului online. Cum aşa? Foarte simplu.
De obicei in condiţii severe dar obiective, se activează in fiinţa umană un resort peren deloc folosit in alte imprejurări. Fiecare şi-l poate defini singur după cum pofteşte căci el in sine este acelaşi lucru. Umăr la umăr, românii din România Mare Digitală ocupă in tabloul mondial numeroase locuri fruntaşe incepând cu al 3-lea, până la al 21-lea. Fraţii din Moldova au drept locomotivă( pe alocuri a fost chiar rachetă) pe Maniak Muligambia, locul 3 Mondial iar noi precum se vede pe mine insumi, aflându-mă pe locul 7 Mondial.
Locul 10- Andrei Fornea, Locul 11- Virgil Dan Amza, Locul 12- Radu Munteanu, Locul 17- Gabriel Găină, Locul 18- Miron Manega şi Locul 21- Corneliu Gandrabur. Sprijinul vostru al oricărui român cu dor de ţară şi naţie este vital de-acum incolo pentru noi toţi, mai ales că in timpul acestui concurs am observat cu tristeţe echipe ca ale Italiei care votează in bloc lista participanţilor fără a sta pe gânduri că nu-i cunosc sau nu aparţin vreunui grup de influenţă astfel incât să obţină voturi doar dacă se inscriu in acel grup(nota bene celor care m-au atenţionat că nu mă vor susţine deoarece...).
Suntem in bloc ROMÂNI şi atrag atenţia celor care au reţineri faţă de acest fapt. Votaţi fraţilor, căci n-aveţi a pierde nimic mai mult decât un minut. Premiile nu sunt materiale ci doar onorifice, dacă v-aţi gândit că vom căra valize cu bani, iar voi la rândul vostru dacă veţi fi vreodată in astfel de imprejurări nu ezitaţi să cereţi sprijin chiar dacă vă respinge cineva. Nu veţi avea nicio vânătaie dintr-un refuz. Votaţi România Mare Digitală.
O binemeritată răsplată pentru răbdarea de a fi citit şi inţeles rândurile de mai sus... Un STAND BY ME/ Playing For Change tuturor...

Webit 2011 şi prestigiul României

Social+Media+Webit+2011
Emergenţa est-europeană este pe primul loc in atenţia Comunităţii Europene, iar cea din Industria Digitală in mod special. La iniţiativa Mediului Academic al CEE, anul acesta are loc Ediţia a III-a a Congresului de Marketing Digital şi Industrie IT. Gazda primitoare este Bulgaria, iar Platinum Sponsor Compania ThinkDigital.De departe insă, cel mai important eveniment este Concursul de Influenţă ONLINE, la care astăzi, 25 august, sunt inscrise 71 de ţări cu peste 800 de participanţi.
Ţara noastră este deja inscrisă cu 38 de participanţi, fiind pe locul 7 Mondial. Anul trecut, echipa României s-a clasat pe locul al II-lea. Anul acesta ne propunem mai mult! La iniţiativa prietenului meu, Virgil-Dan Amza, participant veteran la ediţiile precedente ale Concursului de Influenţă ONLINE  Webit şi membru activ al mediului academic european, PhD in cercetare ştiinţifică şi, de curând tânăr Blogger ca şi mine, pentru a nu rămâne mai prejos de generaţia altruistă IT, ne-am mobilizat pentru o nouă provocare, participarea noastră, in echipa României la acest eveniment, inscriindu-ne la Concurs.
Social+Media+Webit+2011
Niciunul dintre noi nefiind revoluţionar sau patriot de tastatură, când este vorba de Prestigiul Ţării Noastre, fără să stăm pe gânduri, facem echipă pentru a şterge din Memoria Colectivă acel dureros: "S'il vous plait, Monsieur"... Bref, ca să nu plictisim pe nimeni, facem o Invitaţie Publică tuturor celor care simt că doresc să sprijine Mişcarea de Emulaţie care deja işi arată roade din ce in ce mai vizibile, să participe la acest Concurs, inscriindu-se, făcând ca echipa României să fie numeroasă şi invingătoare. Solicităm, totodată, şi un vot de sprijin aici,odată la 24 de ore, restul zilelor care au mai rămas până la sfârşitul Concursului.
                               Hai, România!

Social+Media+Webit+2011

Social+Media+Webit+2011

Social+Media+Webit+2011

Sir David Attenborough şi Arta Manipulării

Din vremuri imemoriale, noi oamenii ne-am invrăjbit cucerindu-ne teritoriile unii altora prin toate metodele sinistre de care suntem capabili in latenţa noastră. 

Miza? Clasică de-acum: siguranţa resurselor de orice fel. Nu mai ştim să indepărtăm agresorul evitând confruntarea, motiv pentru care mai avem câte ceva de invăţat din Misterele Creaţiei. 

Iat-o pe Menura Superba, adică Pasărea Liră intr-un splendid Recital de Artă a Manipulării, a Retoricii şi Oratoriei păsăreşti in propria-i Agora

Marele Dicţionar Geografic al României


carti+geografie+carti+istorie+Cărţi+călătorii+George+Ioan+Lahovary+Marele+Dicţionar+Geografic+al+României

carti+geografie+carti+istorie+Cărţi+călătorii+George+Ioan+Lahovary+Marele+Dicţionar+Geografic+al+României
Capodoperă statistică realizată de un Colectiv de Cărturari, căci la acea vreme, ca dealtfel oricând, de-a lungul istoriei, cine studiază sau documentează un domeniu tematic nu poate ocoli domeniile conexe care se intrepătrund organic cu "studiul de caz", devine prin forţa imprejurărilor nimic altceva decât cărturar.

Colectivul, precum spuneam a fost alcătuit din George Ioan Lahovary, C.I.Brătianu şi Grigore Tocilescu. Elaborarea a fost anevoioasă prin lipsa de entuziasm şi interes a celor fără viziune care nu doreau să iasă din monotonia rutinei şi să devină cobaii unui experiment temerar.

Totuşi, Lahovary personalitate educată şi instruită la Heilderberg şi Karlsruhe, fiind inginer ca formaţie profesională, dar vizionar şi patriot, a mobilizat micile autorităţi locale, chiar prin stimulente materiale, să elaboreze dicţionarele pe judeţe.

Prelucrarea acestor 32 de compendii statistice a durat 12 ani. In afară de acestea, mai apar incă două dicţionare ale provinciilor Române in afară de Regat:
- Al Basarabiei, elaborat de Zamfir C. Arbore in anul 1904, editat la Atelierele Grafice Socecu
- Al Bucovinei, elaborat de Emanuil Grigorovitza in anul 1908, editat tot la Socecu.


Acelaşi Lahovary infiinţează impreună cu Al. Cantacuzino, Societatea Geografică Română. Pentru acest proiect a fost susţinut şi incurajat de Carol I care a şi participat la Şedinţa de inaugurare care a avut loc la 15 Iulie 1875. Mai adaug pe lista pionieratului vremii, căci potrivit principiului vaselor comunicante, când Tehnica este jos, implicit,

Morala este sus şi constituie imboldul pentru realizări remarcabile, introducerea pentru prima dată in cadrul Serviciilor poştale româneşti, de către acelaşi Lahovary, a Madatului poştal şi a Cărţii poştale.

Intre anii 1873-1876 a fost Director al Poştelor şi Telegrafului. Ca şi acum, talpa străină a pofticioşilor pusese cizma pe tot ce mişca, astfel că, serviciile poştale pe Dunăre se făceau de către o Societate franceză cu sediile la Galatz şi Brăila cu vapoare austriece.

Lahovary a preluat aceste servicii de la societăţile străine pentru a le efectua prin Poşta Română. Nu in ultimul rând, sub indrumarea sa, a fost intocmită şi publicată prima statistică a Poştei Române.

Omagiul nostru pentru aceşti pionieri: plăcuţa cu numele lor atârnând pe vreun zid dărăpănat de pe vreo stradă sordidă greu de văzut din satelit... Nici ei n-au putut mai mult, iar noi aşişderea...









Porţile Paradisului

Un soldat, numit Nobushige, se duse la Hakuin şi-l intrebă:
- Există cu adevărat un Paradis şi un Infern?

- Cine eşti tu?... il intrebă Hakuin.
- Sunt un Samurai.

- Tu?! se miră Hakuin. Ce nobil te-ar dori in garda lui? Ai o mutră de caraghios!

- Soldatul se infurie şi duse mâna la sabie, dar Hakuin continuă:

- Ai şi sabie! Pariez că-i prea tocită ca să-mi taie capul!

Nobushige trase sabia din teacă, dar Hakuin ii spuse:
- Aşa se deschid Porţile Infernului!

La aceste cuvinte, Samuraiul, inţelegând invăţătura Maestrului, puse sabia in teacă şi se inclină.
- Aşa se deschid Porţile Paradisului, spuse Hakuin.

Morala? Gravă ca intotdeauna. Nota Bene: Chiar şi cu o vorbă Porţile se deschid sau se inchid... De noi depinde să ferecăm Porţile Infernului.

Ce cultură are Dorel-ul român

Orice aveţi de făcut, pe unde vă aflaţi, nu-l scăpaţi din ochi pe Dorel, acest "ceas deşteptător" din somnul acela lung şi greu din care trebuie să ne trezim volens-nolens.


Eminescu- Poezii

MOTTO:
"Cât timp va exista in lume un singur exemplar din poeziile lui
Eminescu, identitatea neamului nostru este salvată"
MIRCEA ELIADE
Books+of+art+Eminescu+Cărţi+Rare+carti+arta+carti+literaturaBooks+of+art+Eminescu+Cărţi+Rare+carti+arta+carti+literatura
Books+of+art+Eminescu+Cărţi+Rare+carti+arta+carti+literaturaBooks+of+art+Eminescu+Cărţi+Rare+carti+arta+carti+literatura
Volum de poezii apărut in anul 1928, prefaţat de Profesor Universitar, membru al Academiei Române, G. Murnu, ilustrat cu 12 acuarele-facsimil şi numeroase desene de A. Murnu.

Conţinutul este, evident, ca şi Autorul, nepereche."Eminescu e acela care in toate domeniile de manifestare colectivă işi poartă caduceul, deşteaptă forţele amorţite, aprinde flacăra avântului. Gândul e unul şi acelaş: pregătirea Neamului"de la Nistru păn' la Tisa" pentru zilele mari care trebuie să vie.

De aceia ne-a şi croit un intreg program de conduită şi revendicări. El e acela care ne-a fasonat in bună parte, ne-a dat stilul: prima modelare mai complexă a sufletului nostru, ne-a invăţat să iubim şi să urâm, ne-a fost cel mai puternic indemn spre unificare, cel mai sigur făuritor al lanţului de solidaritate naţională.

Punctul de plecare- pilda lui strălucită personală: om impecabil, discret, pudic, delicat, exemplar prin oblitate, siguranţă şi sinceritate naturală, prin altruism şi corectitudine, prin capacitate de muncă, prin devotare şi pasionată ataşare la interesele generale, prin credinţa neclintită in puterea mirifică a coeziunii forţelor colective".
Spre aducere-aminte:                   
        
        RUGĂCIUNEA UNUI DAC
Pe când nu era moarte, nimic nemuritor
Nici sâmburul luminii de viaţă dătător,
Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeauna,
Căci unul erau toate, şi totul era una.
Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată
Erau din rândul celor ce n'au fost niciodată-
Pe-atunci erai Tu singur, incât mă-ntreb in sine-mi:
Au cine-i zeul, cărui plecăm a noastre inimi?

El singur zeu stătut-a nainte d'a fi zeii,
Şi din noian de ape puteri au dat scânteii.
El zeilor dă suflet şi lumii fericire,
El este al omenirii isvor de mântuire:
Sus inimile voastre! Cântare aduceţi-i,
El este moartea morţii şi invierea vieţii!

Şi el imi dete ochii să văd lumina zilei,
Şi inima-mi umplut-au cu farmecele milei.
In vuetul de vânturi auzit-am al lui mers,
Şi'n glas purtat de cântec simţii duiosu-i vers-
Şi tot pe lângă-aceste cerşesc inc-un adaos,
Să'ngădue intrarea-mi in veşnicul repaos!

Să blesteme pe-ori cine de mine-o avea milă,
Să binecuvânteze pe cel ce mă impilă,
S'asculte orice gură ce-ar vrea ca să mă râdă
Puteri să puie-n braţul ce-ar sta să mă ucidă,
Şi-acela intre oameni devină cel intăi,
Ce mi-ar răpi chiar piatra ce-oiu pune-o căpătâi.

Gonit de toată lumea prin anii mei să trec
Păn' ce-oiu simţi că ochiu-mi de lacrime e sec,
Că'n orice om din lume un duşman mi se naşte,
C'ajung pe mine insu-mi a nu mă mai cunoaşte,
Că chinul şi durerea simţirea-mi a'mpietrit-o,
Că pot să-mi blestem mama pe care am iubit-o-
Când ura cea mai crudă mi s'ar părea amor,
Poate-oiu uita durerea-mi şi voiu putea să mor.

Străin şi făr' de lege de voiu muri atunce,
Nevrednicu-mi cadavru in uliţă 'l arunce,
Şi-aceluia, Părinte, să'i dai coroană scumpă,
Ce-o să asmuţe câinii ca inima-mi s'o rumpă,
Iar celui ce cu pietre mă va isbi in faţă,
Indură-te, stăpâne, şi dă'i pe veci vieaţă!

Astfel numai, Părinte, eu pot să'ţi mulţămesc
Că tu mi-ai dat pe lume norocul să trăesc.
Să cer a tale daruri, genunchi şi frunte nu plec,
Spre ură şi blăstemuri aş vrea să te induplec,
Să simt că de suflarea-ţi suflarea mea se curmă
Şi'n stingerea eternă dispar fără de urmă!
Eminescu, in articolul "Labirintul istoriei noastre"( manuscrisul nr. 2257/ pag.24-44) spune:
"Era un popor brav acela care-a impus tribut superbei impărătese de marmură a lumei: Roma. Era un popor nobil acela a cărui cădere te  imple de lacrimi, iar nu de dispreţ şi a fi descendentul unui popor de eroi, plin de nobleţă, de amor de patrie şi de libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost şi nu va fi o ruşine niciodată."

















Dacă

Almanah+Contemporanul+almanahuri+bibliofilie
De poţi fi calm când toţi se pierd cu firea
In jurul tău, şi spun că-i vina ta,
De crezi in tine, chiar când omenirea
Nu crede, dar să-i crezi şi ei cumva,
S-aştepţi, dar nu cu sufletul la gură,
Să nu dezminţi minciuni minţind, ci drept,
Să nu răspunzi la ură tot cu ură,
Dar nici prea bun să pari, nici prea-nţelept,

De poţi visa- şi nu-ţi faci visul astru,
De poţi gândi- dar nu-ţi faci gândul ţel,
De ştii să-ntâmpini şi Triumful şi Dezastrul
Tratând pe-aceşti doi Impostori la fel,
De rabzi să vezi cum spusa ta-i sucită
De pişicher, să-l prindă-n laţ pe prost,
Când munca vieţii tale, năruită,
Cu scule obosite-o faci ce-a fost,

De poţi să strângi agonisita toată
Grămadă, şi s-o joci pe-un singur zar,
Să pierzi, şi iar să-ncepi ca-ntâia dată,
Iar c-ai pierdut-nici un cuvânt măcar,
De poţi sili nerv, inimă şi vână
Să te slujească după ce-au apus,
Şi piept să ţii când nu mai e stăpână
Decât VOINŢA, ce le strigă:"SUS!"

De poţi rămâne TU in marea gloată,
Cu regi tot TU, dar nu străin de ea,
Duşman, om drag, răni să nu te poată,
De toţi să-ţi pese, dar de nimeni prea,
De poţi prin clipa cea neiertătoare
Să treci şi s-o intreci gonind mereu,
Al tău va fi PĂMÂNTUL ăsta mare,
Dar mai mult, vei fi OM băiatul meu!

In româneşte de Dan Duţescu

Din galeria LAUREAŢILOR PREMIULUI NOBEL pentru Literatură:
RUDYARD KIPLING(1865-1936, ANGLIA), Premiul NOBEL in anul 1907.

Almanahul Contemporanul(1983):
Notă asupra ediţiei

"Lucrarea de faţă, singulară din câte ştim pe plan mondial, işi propune să informeze pe cititor despre principalele date biografice şi bibliografice ale laureaţilor Premiului Nobel pentru literatură de la 1901 până la 1982 şi să ofere o antologie de texte literare reprezentative. Fişele bibliografice precum şi selecţia textelor au fost realizate de specialişti in literaturi străine, membri, cei mai mulţi, ai secţiei de traduceri a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti".


Pe o stradă noroioasă

Odată, Tanzan şi Ekido, doi tineri călugări, mergeau pe o stradă plină cu noroi. Ploua cu găleata. La un colţ, intâlniră o fată care nu putea traversa strada.

- Vino, fetiţo, zise Tanzan, şi o luă in braţe, purtând-o până pe trotuarul celălalt.
Ekido nu spuse nimic până când ajunseră la templul in care urmau să-şi petreacă noaptea. Acolo izbucni:

- Noi, călugării, trebuie să ne ferim de femei şi, mai ales,de cele tinere şi frumoase! De ce ai luat-o in braţe?

- Eu am lăsat fata acolo, răspunse Tanzan. Tu, insă o cari şi acum cu tine...

Morala?: Nu cumva seamănă cu: "Fiţi ca mieii in mijlocul lupilor?"... Doar este vorba despre cei care trebuie să reziste Ispitei, nu-i aşa?

Despre Total Uninstall 5.9.3-Pro

Dintr-o nevoie presantă de a dezinstala câteva programe care mi-au produs insomnii, la recomandarea unor "băieţi mari" intr-ale software-ului, am descoperit o "bijuterie" de program: Total Uninstall 5.9.3.-Pro, produs de un compatriot pe nume Gavrilă Martău. 

In comparaţie cu competitorii: Ashampoo Uninstaller; Cleanse Uninstall; Uninstall Tool; Your Uninstaller; IoBit Uninstaller; Revo Uninstaller Pro; Fine Uninstaller şi alţii câţi or mai fi, Total Uninstall 5.9.3-Pro, repară şi restaurează anumite chei de regiştrii, şterge fişiere din "User Aplication Data", lucruri pe care suita de programe mai-sus menţionate, nu le pot face precum pretind. 

TU este cel mai sigur, solid şi util dezinstalator creat până acum. Este singurul dezinstalator care elimină orice fişier, orice cheie de registru şi orice modificare din sistemul de operare. 

Autorul s-a gândit la toate detaliile prezentând rezultatele sub forma unui arbore. Este un program impresionant, cu o interfaţă accesibilă, multifuncţională, "prietenoasă" chiar şi cu incepătorii, devenind pentru mine, cel puţin, "somniferul" de care aveam mare nevoie.

Misiune pentru toţi

Vrei să faci bine ţării tale? Nu zidi case inalte ci intăreste suflete alese . Căci mai bine suflete mari in case mici , decât sclavi ticăloşi in palate strălucite!

                                                          Epictet

Să n-ai legături cu pulberea Lumii

Să trăieşti in lume fără a strânge legăturile cu pulberea ei… Căci “Cinis et umbra sumus !” adică “Ashes to ashes and dust to dust".

Când vezi fapta bună a cuiva,  incearcă să-i urmezi exemplul,  iar când observi greşeala unuia, caută să n-o repeţi. 

Când eşti singur,  poartă-te de parcă ai avea alături un oaspete nobil, după exemplul regelui Dromichetes care chiar pe cuceritorul Lisymah l-a ruşinat. 

Exprimă-ţi sentimentele,  dar nu fi mai expansiv decât ţi-e firea, şi află că virtuţile sunt RODUL autodisciplinei, nu cad din cer ca ploaia sau zăpada. 

Virtuţile tale incep cu MODESTIA, căci poţi mânca din vase de lut,  fiind un om de “aur”,  sau poţi mânca din vase de aur fiind un om de lut. Un suflet nobil nu se expune in văzul tuturor spre batjocura celor neştiutori.

Cuvintele tale trebuie să fie ca nişte pietre preţioase, scoase rar la iveală,  dar de maxima valoare.
Pentru cei ce studiază cu adevărat, fiecare zi e o zi bună , cu toate că ziua este necruţătoare prin faptul că trece,  scurtând vremea noastră, dar nici GLORIA nici DEFAIMAREA nu ne pot domina. 

Remember RUDYARD KIPLING :
”De ştii să-ntâmpini şi Triumful şi Dezastrul ,
Tratând pe-aceşti doi IMPOSTORI la fel “.
If

Critică-te des fără să-i critici pe alţii, fără să discuţi despre ce-i bun sau ce-i rău, căci lucruri drepte şi bune au fost socotite mult timp rele,  lăsand urme adânci de-a lungul sângeroasei noastre istorii ca SPECIE. 

Posibil ca DREPTATEA să fie recunoscută dupa secole, in cel mai bun caz, iar  indemnul uitat şi prăfuit “DE PRIMUM NON NOCERE” să fie o glumă.

Trăind cu un scop vei lăsa rezultatele acestuia in seama UNIVERSULUI şi CREATORULUI acestuia. 

Petrece fiecare zi intr-o contemplare plină de seninatate ca să nu uiţi cum şuiera vântul, pe care chiar dacă nu-l vezi, există şi are puterea de a dezrădăcina copacii, cu toate că nu ştim nici de unde vine nici incotro se duce.

Aşa, la un moment dat,  vei simţi că eşti liber şi nu vei ştii când s-a intâmplat.

Urare

..."Să nu fie la masa ta mai multi servitori decat oaspeţi,
căci e păcat ca pentru câteva scaune să se ostenească o mulţime de suflete!".

                                                                          Epictet

Binele şi răul

In perioada in care Maestrul Bankei ieşea din meditaţie, veneau elevi din toată Japonia. Unul dintre elevi a fost surprins furând. Intâmplarea i-a fost povestită lui Bankei, cu rugămintea ca hoţul să fie izgonit, dar Bankei a ignorat faptul. 

Elevul a fost surprins din nou furând, dar nici de data asta Bankei nu s-a sinchisit... Atunci, unii elevi au plecat supăraţi, iar ceilalţi au cerut izgonirea hoţului, ameninţând că pleacă cu toţii... Bankei i-a strâns pe toţi şi le-a spus:

-"Voi sunteţi instruiţi, ştiţi ce-i bine şi ce-i rău. Puteţi studia in altă parte, dacă doriţi. Acest sărman frate nu ştie să deosebească binele de rău...Cine-l va invăţa dacă nu o fac eu? O voi face chiar dacă plecaţi toţi!"

Hoţul izbucni in lacrimi şi se lecui de dorinţa de a mai fura.
Notă: Nu vi se pare cunoscută pilda? Au nu este "Parabola fiului rătăcitor" spusă doar pe alte meleaguri?. Deci, mersul la biserică nu te poate face credincios, după cum mersul in grajd nu te face cal.

Dialogul dintre un Brahman şi un Iezuit despre necesitatea şi inlănţuirea lucrurilor

Cândva, demult, firele nevăzute ale eternului Web care-şi schimbă doar forma sub care se manifestă, au făcut să se intâlnească, spre deliciul celor care au dorinţa de a savura DIALOGURI, un brahman şi un iezuit.

IEZUITUL: “Se pare că datorită rugăciunilor sfântului (…) aţi ajuns la o atât de lungă şi desăvârşită bătrâneţe. O sută optzeci de ani, o vârstă demnă de a patriarhilor".

BRAHMANUL: “Maestrul meu a trăit trei sute de ani, este vârsta noastră obişnuită. Am o mare stimă pentru sfântul (…), insă rugăciunile sale n-ar fi putut să zdruncine niciodată Ordinea Universului, şi chiar de-ar fi avut darul de a face şi o muscă să trăiască fie şi o clipă mai mult decât ar fi purtat-o inlănţuirea destinelor, acest glob ar fi cu totul altceva decât ceea ce vedem astăzi".                                               

IEZUITUL:”Aveţi o opinie curioasă despre viitor. Nu ştiţi oare că omul e liber, că voinţa noastră dispune după bunul ei plac de tot ceea ce se petrece pe Pământ? Vă asigur că numai iezuiţii au adus schimbări considerabile".

BRAHMANUL:”Nu ştiu ce inţelegeţi prin voinţă liberă, nu reuşesc să alătur nici o idee acestor cuvinte… A FI LIBER INSEAMNĂ A FACE CEEA CE VREI, NU A VREA CEEA CE POŢI".

IEZUITUL:”Puteţi să spuneţi orice, lucrurile şi intâmplările acestei lumi nu sunt atât de legate unele de celelalte… Ce efect poate să aibă, de pildă, asupra Universului conversaţia inutilă pe care o purtăm noi pe malul Indului? Şi cum vor decurge intâmplările viitoare?”

BRAHMANUL:”Vor decurge cum vor putea, insă ordinea rânduită de o mână eternă şi Atotputernică trebuie să trăiască veşnic”.

IEZUITUL:”După ceea ce spuneţi, ar trebui, deci, să nu ne mai rugăm lui DUMNEZEU?”

BRAHMANUL:”Trebuie să-L adorăm. Dar ce inţelegeţi prin A NE RUGA?”
(Va urma un surprinzător RĂSPUNS care poate să zdruncine obiceiurile ritualice dogmatice ale unora şi să-i ungă la suflet pe alţii)

IEZUITUL:”CEEA CE TOATĂ LUMEA INŢELEGE, SĂ NE IMPLINEASCĂ DORINŢELE, SĂ NE SATISFACĂ NEVOILE”.

BRAHMANUL:”Vă inţeleg. Vreţi ca un grădinar să primească soare la ora pe care DUMNEZEU a rânduit-o dintru-nceput ploii, şi ca un cârmaci să primească vântul de răsărit atunci când trebuie ca vântul de apus să răcorească Pământul şi mările…PĂRINTE, A TE RUGA INSEAMNĂ A TE SUPUNE!”

Iată deci, de unde ni se trag toate neimplinirile, de ce , zadarnic, CEREM fără să PRIMIM, căci nu ştim, sau dacă ştim uităm, că PENTRU A PRIMI, TREBUIE, inainte de toate, SĂ DĂM, declansând astfel, efectul LEGII CAUZALITĂŢII ale cărei efecte romanii le ştiau acum două mii de ani: DĂ, CA SĂ IEI adică DO UT DES

Dialog Zen

Maeştrii Zen işi invăţau elevii cum să se exprime. In două temple, trăiau doi băieţi. Intr-o zi, unul dintre ei, ducându-se la piaţă să cumpere legume, il intâlni pe celălalt băiat şi-l intrebă:

-Unde te duci?
-Unde mă duc picioarele...

Răspunsul il zăpăci pe băiat, care se duse să ceară sprijin maestrului său.
-Când il vei intâlni, il sfătui maestrul, intreabă-l acelaşi lucru. Iţi va da acelaşi răspuns. Atunci să-l intrebi unde s-ar duce dacă n-ar avea picioare...

A doua zi, băieţii se intâlnesc din nou.
-Unde te duci? intrebă din nou, primul.
-Unde mă impinge vântul...

Şi de data asta băiatul se zăpăci şi se duse la maestru, să-i mărturisească infrângerea.
-Intreabă-l unde s-ar duce dacă n-ar bate vântul, il sfătui maestrul.

In ziua următoare, băieţii se intâlniră iarăşi.
-Unde te duci?
-La piaţă, să cumpăr legume...
                                  

Dezbatere pentru găzduire

 Cândva, exista obiceiul ca, dacă un călugăr rătăcitor poposea intr-un templu, să susţină o dezbatere asupra credinţei cu un călugăr din acel templu.
Dacă ieşea invingător, putea rămâne in templu cât dorea. Dacă pierdea, trebuia să plece imediat.

Intr-un templu din nordul Japoniei se stabiliseră doi calugări. Cel mai in vârstă era un om instruit, dar cel tânăr era un neghiob, fiind şi chior pe deasupra.
  
Intr-o zi, sosi un călugăr rătăcitor şi ceru găzduire, invitându-i, după obicei, la o dezbatere asupra credinţei. Fratele cel in vârstă, fiind ocupat, il rugă pe cel tânăr să-l inlocuiască.

- "Alege dialogul mut", il sfătui pe tânăr.
Cei doi, se duseră in templu şi, după puţin timp, străinul se intoarse :

- "Fratele cel tânăr este extraordinar, m-a invins!"
-" Ce-aţi dezbătut ?" intrebă călugărul bătrân curios.

-" La inceput, am ridicat un deget, care-l reprezenta pe Buddha. El a ridicat două degete: Buddha şi invăţătura sa. Atunci, am ridicat trei degete: Buddha, invăţătura sa si cei care o urmează. 

El a ridicat pumnul strâns, ceea ce arata ca toate trei constituie un intreg. Aşa că, invins fiind, trebuie să plec."
Şi străinul plecă.

Apăru şi fratele cel tânăr furios :
-"Unde-i individul ?"

-"A spus că l-ai invins, şi a plecat."
-"N-am invins pe nimeni! Unde-i, să-i trag o mamă de bătaie..."

-"Ce-aţi dezbătut?" intrebă fratele cel vârstnic.
-"Cum m-am aşezat, m-a şi insultat, arătând că am doar un ochi !
 Pentru că era străin, am vrut să mă port frumos, felicitându-l că el are ambii ochi. Ticălosul nu s-a potolit şi mi-a arătat trei degete, adică, amândoi la un loc, avem doar trei ochi. M-am infuriat şi am vrut să-i dau un pumn, numai că a fugit şi lucrurile s-au oprit aici"

Câte ceva despre Esperanto (2)

Esperanto+carti+carti+esperanto

Esperanto+carti+carti+esperanto

Esperanto+carti+carti+esperanto

Esperanto+carti+carti+esperanto

Esperanto+carti+carti+esperanto

Esperanto+carti+carti+esperanto

Esperanto+carti+carti+esperanto

Esperanto+carti+carti+esperanto

Esperanto+carti+carti+esperanto

Esperanto+carti+carti+esperanto

Esperanto+carti+carti+esperanto

Esperanto+carti+carti+esperanto

O ceaşcă cu ceai

 Nan-in, un Maestru din Epoca Meiji(1868-1912), a fost vizitat de un profesor universitar, care dorea să cunoască ce inseamnă filosofia Zen. Nan-in il servi cu ceai. 

A umplut ceaşca oaspetelui, dar a continuat să toarne. Profesorul il privi mirat şi-i spuse:
-Ceaşca s-a umplut, nu mai incape nimic!
-Tu, ca şi această ceaşcă, eşti plin de părerile tale, de prejudecăţi. 

Cum să-ţi explic ce inseamnă Zen, dacă nu are unde să intre? Goleşte-ţi intâi ceaşca zise Maestrul.

Radiotehnică şi Radioamatorism in România (2)

bibliofilie+Radio+Universul+Radioamatorism+Radiotehnică+carti+carti+tehnica
Câteva publicaţii: cărţi, reviste, cataloage din noianul celor existente. In viitorul apropiat vor urma şi altele alături de numeroase colecţii din domeniu.

bibliofilie+Radio+Universul+Radioamatorism+Radiotehnică+carti+carti+tehnica

bibliofilie+Radio+Universul+Radioamatorism+Radiotehnică+carti+carti+tehnica


bibliofilie+Radio+Universul+Radioamatorism+Radiotehnică+carti+carti+tehnica

bibliofilie+Radio+Universul+Radioamatorism+Radiotehnică+carti+carti+tehnica
bibliofilie+Radio+Universul+Radioamatorism+Radiotehnică+carti+carti+tehnica

bibliofilie+Radio+Universul+Radioamatorism+Radiotehnică+carti+carti+tehnica

bibliofilie+Radio+Universul+Radioamatorism+Radiotehnică+carti+carti+tehnica

bibliofilie+Radio+Universul+Radioamatorism+Radiotehnică+carti+carti+tehnica

bibliofilie+Radio+Universul+Radioamatorism+Radiotehnică+carti+carti+tehnica

Metaux rares et pierres precieuses

Metaux rares et pierres precieuses, Collection Sciences et Voyages, Paris,  Autor: G. Kerormel  An aparitie 1926, cuprins relevant pentru cu...